Start în bătălia pentru europarlamentare

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare a început sâmbătă, în cursa pentru un loc în PE se vor „lupta” 13 formaţiuni politice şi trei independenţi pentru a-i convinge pe alegători că merită să-i reprezinte în forurile europene în următorii cinci ani.

Pe 25 mai, la ora 7,00, campania electorală se va încheia, iar cei peste 18.949.141 de alegători vor fi chemaţi la urne pe 26 mai.

În ţară sunt organizate 1.269 de secţii de vot, în timp ce românii din diaspora pot vota la europarlamentare în 441 de secţii deschise în afara ţării.

Debut de campanie electorală

Campania electorală a început cu 30 de zile înainte de ziua de referinţă şi se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă care precedă zilei de referinţă, la ora 7,00.

În campania electorală candidaţii, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-media. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare.

Potrivit prevederilor legale, mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept. În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise.

În timpul campaniei electorale primarii asigură candidaţilor, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii.

Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate după 25 mai, ora 7,00.

Utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri, precum şi pentru candidaţii independenţi.

Exercitarea votului la alegerile din 26 mai

Cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua de referinţă inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European.

Nu au drept de vot debilii şi alienaţii mintal puşi sub interdicţie şi persoanele care, în ziua de referinţă, sunt condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Cetăţenii români care au drept de vot şi au împlinit, până în ziua de referinţă inclusiv, vârsta de 23 de ani au dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European.

Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă doresc să voteze la altă secţie de votare decât unde sunt înscrişi în copia de pe lista electorală specială votează numai dacă biroul electoral judeţean sau biroul electoral de sector confirmă, la solicitarea telefonică a preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare, că au fost înscrişi în listele electorale speciale.

Alegătorii comunitari care în ziua de referinţă se află în străinătate votează pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European numai dacă se regăsesc în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde alegătorii comunitari înscrişi în listele electorale speciale.

Nu pot vota pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European cetăţenii români care sunt înscrişi în listele electorale ale altor state membre. Aceştia pot vota doar listele/candidaţii din statul respectiv.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau prenumele şi numele candidatului independent pe care îl votează. Ştampila cu menţiunea „VOTAT” trebuie astfel dimensionată încât să fie mai mică decât patrulaterul.

PSD ocupă pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai, urmat de Alianţa 2020 USR PLUS, Partidul Pro România.

Următoarele poziţii sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale – BUN.

Pe ultimele poziţii pe buletinul de vot se află candidaţii independenţi – Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

În Olanda alegerile vor avea loc pe 23 mai, în Irlanda pe 24 mai, iar în Letonia, Malta şi Slovacia pe 25 mai. În Republica Cehă scrutinul se desfăşoară timp de două zile, pe 24 şi 25 mai. În toate celelalte state membre ale Uniunii Europene alegerile europarlamentare au loc duminică, 26 mai. 

Pragul electoral este de 5% în Belgia, Republica Cehă, Franţa, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Ungaria. În Italia, Austria şi Suedia pragul electoral este de 4%, în Grecia este de 3%, iar în Cipru este de 1,8%. În 12 state membre nu există prag electoral – Bulgaria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia şi Spania. 

Votul este obligatoriu în cinci ţări membre

Votul este obligatoriu în cinci ţări membre – Belgia, Bulgaria, Cipru, Grecia şi Luxemburg. 

Vârsta minimă a candidaţilor la funcţia de membru al Parlamentului European este de 18 ani în Austria, Croaţia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria. În Belgia, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Polonia şi Slovacia pot candida persoane în vârstă de cel puţin 21 de ani. 

În urma acordului convenit pe 10 aprilie în cadrul unui summitului extraordinar al UE, retragerea Regatului Unit va avea loc cel târziu pe 31 octombrie 2019. Acest lucru înseamnă că Regatul Unit are acum obligaţia juridică de a participa la alegerile europene, cu excepţia cazului în care va ratifica până pe 23 mai acordul de retragere. 

Pentru a intra în vigoare, acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană va necesita aprobarea Parlamentului European cu o majoritate simplă a voturilor exprimate.

Dacă ieşirea Regatului Unit din UE va fi efectivă până la 23 mai, scrutinul europarlamentar va avea ca rezultat un Parlament European cu 705 membri, faţă de 751 în prezent, diferenţa fiind dată retragerea acestui stat din blocul comunitar. Dintre actualele 73 de mandate europarlamentare deţinute de britanici, 46 vor dispărea, iar celelalte 27 vor fi repartizate acelor state membre care sunt subreprezentate în Parlamentul European. Astfel, Franţa şi Spania vor ‘’primi” în plus câte cinci mandate, Italia şi Olanda câte trei mandate şi Irlanda două mandate de eurodeputat. Austria, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Polonia, România, Slovacia şi Suedia vor avea cu câte un eurodeputat în plus faţă de situaţia din legislatura 2014-2019. România va avea 33 de reprezentanţi în Parlamentul European, în cazul în care Regatul Unit nu va participa la alegeri. 

Începând cu 27 mai, noii eurodeputaţi aleşi vor începe negocierile pentru a forma grupurile politice din Parlamentul European. Un număr de 25 de deputaţi provenind din cel puţin un sfert din statele membre este necesar pentru formarea unui grup politic. 

Pe 2 iulie va începe a noua legislatură a Parlamentului European, iar deputaţii se vor întâlni pentru sesiunea constitutivă la Strasbourg. Eurodeputaţii îşi vor alege preşedintele, cei 14 vicepreşedinţi şi cinci chestori, şi vor decide asupra numărului şi componenţei comisiilor parlamentare. 

Statele membre vor numi un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Mai mult, Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al deputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.

‘Capii de listă’ ai principalelor partide europene

Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-şi aleagă un candidat „cap de listă”, care să fie în prim-planul campaniei lor electorale peste tot în UE şi să fie candidatul lor oficial la preşedinţia Comisiei Europene. Candidatul „cap de listă” care este desemnat de Consiliu şi care poate întruni majoritatea în Parlamentul European este ales preşedinte al Comisiei Europene, în urma votului Parlamentului. 

Majoritatea partidelor politice europene şi-au desemnat la finalul lui 2018 şi în primele luni din 2019 candidaţii „cap de listă” pentru preşedinţia Comisiei Europene. Postul de preşedinte al Comisiei Europene este considerat unul dintre cele mai importante din arhitectura Uniunii. Rolul executivului comunitar de a veghea la respectarea tratatelor UE, de a elabora iniţiative legislative şi de a negocia acorduri cu ţări terţe, de exemplu în domeniul comercial. 

Manfred Weber-PPE

Partidul Po­pular European (PPE) l-a ales pe Manfred Weber, membru al Uniunii Creştin-Sociale, drept candidat „cap de listă” pentru alegerile europene, în cadrul congresului PPE desfăşurat la Helsinki în 8 noiembrie 2018. Weber, în vârstă de 46 de ani, şi-a început cariera politică în parlamentul regional în 2002 şi a fost ales în Parlamentul European în 2004. Începând cu anul 2014, a ocupat funcţia de lider al grupului PPE. 

Dacă va deveni preşedinte al Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024, Manfred Weber va fi al doilea german care ocupă această funcţie, după Walter Hallstein, care a fost prima persoană din acest post, în perioada 1958-1967. La acea vreme, Comunitatea Economică Europeană, precursoarea Uniunii Europene, avea numai şase state membre – Germania, Franţa, Italia, Olanda, Belgia şi Luxemburg. 

Frans Timmermans-PES

Olandezul Frans Timmermans (57 de ani) a fost desemnat oficial „cap de listă” al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) în congresul PES organizat la Lisabona în 7-8 decembrie 2018. Timmermans deţine în prezent funcţia de prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene. El a fost ales pentru prima dată în parlamentul olandez în 1998. Din 2007 până în 2010 a fost secretar de stat pentru afaceri europene, iar din 2012 până în 2014 a deţinut funcţia de ministru al afacerilor externe în guvernul condus de premierul Mark Rutte. 

Jan Zahradil-ACRE

Jan Zahradil (Cehia) a fost desemnat „cap de listă” al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa (ACRE) în data de 14 noiembrie 2018. Zahardil, în vârstă de 55 de ani, este liderul grupului europarlamentar al Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR). De asemenea, el este şi preşedinte al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor din Europa (ACRE). Înainte de începerea carierei sale în Parlamentul European în 2004, a fost membru al Camerei Deputaţilor din Republica Cehă. 

În timpul unei reuniuni desfăşurate la 21 martie la Bruxelles, Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa şi-a desemnat echipa formată din şapte candidaţi, numită Echipa Europa (Team Europe). Aceşti candidaţi sunt Nicola Beer (49 de ani, membru al parlamentului german din 2017), italianca Emma Bonino (71 de ani, senator pentru Roma), slovena Violeta Bulc (55 de ani, comisar european pentru transporturi începând din 2014), Katalin Cseh (30 de ani, fondator şi lider al partidului ungar Momentum Mozgalom), spaniolul Luis Garicano (52 de ani), fostul premier belgian Guy Verhofstadt (66 de ani, actual lider al grupului europarlamentar al ALDE) şi daneza Margrethe Vestager (51 de ani, în prezent comisar european pentru concurenţă). 

Ska Keller şi Bas Eickhout – Partidul Verzilor

Ska Keller (37 de ani) şi Bas Eickhout (42 de ani) sunt cei doi „capi de listă” ai Partidului Verzilor Europeni anunţaţi cu ocazia congresului organizat în 23-25 noiembrie 2018 la Berlin. Germanca Ska Keller, co-preşedinte al grupului Verzilor din PE, a devenit eurodeputată pentru prima oară in 2009 şi a fost „cap de listă” al Verzilor Europeni şi la alegerile europarlamentare din 2014. Colegul său Bas Eickhout, olandez, este membru al Parlamentului European din 2009. 

Partidul Stângii Europene i-a ales pe Violeta Tomic (56 de ani) şi Nico Cue (62 de ani) drept candidaţi „cap de listă”. Tomic este membră a parlamentului sloven începând din 2014 şi vice-coordonator al partidului naţional Levica. Belgianul Nico Cue este figura centrală a mişcării sindicale valone şi internaţionale şi a fost secretar general al muncitorilor din siderurgie în sindicatul FGTB (Federation Generale du Travail de Belgique) timp de 12 ani. 

Pe 15 mai la ora locală 21:00 (19:00 GMT), Parlamentul European va găzdui dezbaterea candidaţilor „cap de listă” în sala de plen de la Bruxelles. Dezbaterea va fi organizată şi transmisă de către Eurovision – Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune.