Spiritul racovițist – marcă înregistrată

Pentru un călător în timp, popasul pe strada Mihail Kogălniceanu, la numărul 9, poate fi plin de surprize minunate. Sub placa ce are astăzi înscris numele marelui pașoptist, se întrezăresc literele care compuneau vechiul nume: Ulița Lupilor.

La răspântie de drumuri (și de vremuri, după cum veți vedea), e așezată o școală de numele căreia se leagă mii de istorii personale, dar – mai important, poate – destinul unor generații care s-au ridicat la lumină prin ea. Pe frontispiciu scrie astăzi „Colegiul Național «Emil Racoviță»”, dar, ca într-un palimpsest, straturi de nume ies la iveală, dacă te încumeți să scrijelești tencuiala.

Înaintea Marii Uniri, clădirea adăpostea Școala civilă de fete. Apoi, între 12-15 iunie 1919, statul român a preluat cele cinci școli secundare din Cluj (în care învățământul se desfășurase exclusiv în limba maghiară până la acea dată) și a strămutat Școala civilă de băieți, pentru a face loc primului liceu românesc, „George Barițiu”. La 10 septembrie 1919, primul director al liceului care astăzi e numit familiar CNER, Iuliu Karsai – profesor de matematică și fizică – deschidea porțile Școlii civile de băieți și fete. Călătorul care ar fi pătruns atunci în curtea școlii îi putea auzi pe fiii de țărani veniți din satele dimprejur rostindu-și cu mândrie deviza: «Nu umblăm la școală să ne facem domni, ci ca prin muncă cinstită să ne cucerim țara asuprită de străini». Mulți dintre ei s-au făcut domni, ducând lumina științei și a profesionalismului în cele mai înalte foruri naționale și chiar la nivel mondial.

În anul 1922 lua ființă Liceul de aplicație al Seminarului Pedagogic Universitar, cu clase de băieți, căruia i s-a atribuit (până la desființare, în 1948), localul în care funcționează acum CNER. Scopul seminarului era de a asigura pregătirea viitorilor profesori și a altor specialiști care desfășurau activitatea de practică pedagogică în cadrul propriului liceu.

30 august 1940 marchează începutul anilor de restriște: Dictatul de la Viena face ca învățământul românesc din cadrul liceului să înceteze, temporar. SPU și Liceul de Aplicație luau calea refugiului la Sibiu, respectiv la Timișoara. Nu au urmat vremuri ușoare, deoarece în 1948 puterea comunistă desființa Liceul de Aplicație al SPU, făcând loc Liceului de băieți nr. 3, cu clasele I-XI. În perioada1954 – 1965, instituția avea să poarte diverse denumiri (Școala Medie Nr. 4, Școala Medie „Emil Racoviță”, Liceul „Emil Racoviță”), până când, la 1 septembrie 2000, în semn de recunoaștere a unei tradiții de 80 de ani de învățământ românesc, la standarde înalte, școala devine Colegiul Național „Emil Racoviță”, prin Ordinul Ministrului Educației Naționale. În toamna acestui an, călătorul în timp este invitat să ni se alăture pentru a sărbători centenarul învățământului românesc în CNER.

Viziune, misiune, valori

Au trecut aproape două decenii din noul mileniu. Școala a ținut pasul cu timpul, conștientă că viziunea ei trebuie să aibă un caracter dinamic și că viitorul depinde în mare măsură de ea. Copiii de azi vor conduce și organiza statul de mâine, viitorul nostru va fi ceea ce ei vor ști să facă – iată expresia concentrată a ceea ce ghidează complexul proces de educație în CNER.

CNER și-a asumat misiunea de a promova identificarea și dezvoltarea calităților și aptitudinilor fiecărui elev, pentru a fi capabil să-și aleagă viitorul cel mai potrivit și să se adapteze unei societăți dinamice. Acest scop nu poate fi atins decât prin dezvoltarea unui sistem axiologic puternic, fundamentat pe o cultură generală și de specialitate solidă și pe implicare civică reală. Valorile promovate de CNER în procesul educațional descriu o școală care garantează accesul la învățare, este deschisă dialogului cu comunitatea, realizează o educație în spiritul valorilor europene și al multiculturalismului și care valorizează fiecare elev în cadrul relațiilor interindividuale bazate pe comunicare, acceptare și sprijin reciproc.

Tradiția și modernitatea se îmbină armonios în localul de pe strada Kogălniceanu. Dincolo de fațada de secol XIX, sunt spații școlare și dotări materiale conforme standardelor unei societăți moderne: 26 săli de clasă, 8 laboratoare, sală multimedia, bibliotecă cu sală de lectură, un cabinet medical, loc de joacă amenajat pentru elevii claselor din ciclul primar, sală de mese. Baza sportivă este alcătuită din sală de sport și terenuri de baschet, fotbal, handbal, tenis de masă.

Planul de școlarizare pentru anul școlar 2019-2020

Festivitatea de deschidere a anului școlar este prilej de întâlnire a multor generații: părinți și bunici (mulți dintre ei racovițiști) își aduc urmașii la școală. În careu, prichindeii claselor pregătitoare iscodesc zona fremătătoare a elevilor gimnaziști sau privesc cu nedisimulată curiozitate spre colegii lor liceeni. E parte din tradiția CNER această „ofertă” completă: de la vârsta învățării tainei alfabetului, până la zborul spre amfiteatrele universităților.

Planul de școlarizare pentru anul 2019-2020 cuprinde trei clase pregătitoare și patru clase a V-a, pentru care selecția se realizează în urma rezultatelor obținute la Concursul de limba română și matematică „Micul racovițist”. Limbile moderne pe care le vor studia sunt engleza, respectiv franceza sau germana. Mai mult, prin curriculum la decizia școlii, vor beneficia de două cursuri: Matematica prin aplicații informatice și „Creative Drama” – în limba engleză. La nivel liceal, trei clase a IX-a, filiera teoretică, profilul real, oferă următorul parcurs: o clasă – Științele naturii, intensiv limba engleză; o clasă – Matematică – informatică, intensiv informatică; o clasă – Matematică – informatică, intensiv limba engleză.

Performanțe școlare

Pentru o școală care a făcut din performanță un ideal educațional, rezultatele și statisticile vorbesc de la sine: examenele de evaluare națională, de bacalaureat, olimpiadele și concursurile școlare ne plasează pe locul I la nivel județean și pe locul IV la nivel național. La disciplinele teoretice, loturile județului Cluj pentru fazele naționale ale olimpiadelor școlare cuprind numeroși elevi ai CNER; în anul școlar 2018/2019 s-au calificat la faza națională a olimpiadelor școlare 76 de elevi. În fiecare an, cei mai buni dintre elevii colegiului nostru devin parte a loturilor internaționale ale României. Elevii cu rezultate deosebite sunt răsplătiți anual cu „Excursia Premianților” sau cu „Excursia Recompensei”. Absolvenții noștri, prin performanță și competență, în concordanță cu profilul real al colegiului nostru, devin studenți ai unor universități de prestigiu din țară și de peste hotare.

Proiecte europene

Elevii CNER au ocazia de a-și dezvolta creativitatea, inițiativa, gândirea critică, rezolvarea de probleme prin colaborare și au oportunitatea de a comunica pe teme matematice cu colegii lor, dar și cu elevi din Franța, Polonia, Bulgaria și Turcia. Proiectele Erasmus+ Maths & Languages (2017-1-FR01-KA201-037137) și How To Feel Maths (2018-1-BG01-KA229-048049_2) creează cadrul pentru ca elevii și profesorii lor să trăiască bucuria de a învăța împreună, de a descoperi frumusețea matematicii și a altor culturi. Noi credem că matematica nu este doar o colecție de formule și algoritmi, ci este un mod de gândire care poate fi folosit în orice domeniu.

Oportunități în carieră:

• un traseu educațional și profesional corelat cu interesele și aptitudinile elevilor • cursuri opționale potrivite intereselor lor și în concordanță cu traseul educațional propriu • posibilitatea obținerii unui atestat profesional de competențe în domeniul informaticii și a unor certificate internaționale de competență lingvistică • posibilitatea obținerii certificatului european ECDL.

Activități extrașcolare

Cum se manifestă spiritul racovițist dincolo de pereții școlii? Dinamic, creativ, divers. Iată spicuiri din ultimii doi ani…

Unde am călătorit? În Italia, la Florența, Veneția, Verona (Excursia Premianților – 2107 și 2018); în țară, în Excursia Recompensei (spre Deva și spre Muzeul Aurului, în 2017; spre Sighișoara și Brașov, în 2018) ● Ce citim? Cu cine citim? I-am avut oaspeți pe: Ana Blandiana, Ioan Aurel Pop, Doina Ruști, Dinu Flămând, Nicolae Prelipceanu, Adrian Popescu, Bogdan Suceavă. Am audiat conferințe susținute de Daniel Cain și Radu Olteanu  (seria de memorii despre Primul Razboi Mondial, Ed. Humanitas), precum și de Luigi Bambulea (Muzeul Național de Literatură). Ne-am confruntat în concursul național „Humanitas” între licee. Revista Orizonturi oglindește activitățile școlii și creații originale ● Cum ne implicăm în viața comunității? Comemorând anual Holocaustul, prestând activități de voluntariat în sprijinul copiilor din Mărișel, Băișoara și de la Acoperământul Maicii Domnului, având contribuție activă la Olimpiada Internațională de Matematică ● Cum ne instruim? Prin participare la programe diverse: educație antreprenorială (The Entrepreneurship Academy), educație pentru sănătate: „Să mâncăm sănătos” (Junior Achivement România) ● Cum ne culturalizăm? Ca voluntari la Festivalul european al școlilor de balet: „Grand Assemble”, ca actori în spectacole cu scop caritabil („Romeo și Julieta”), în colaborare cu Fundația „Studiourile Simona Noja”, prin participare la Balul Operei; ca spectatori la un concert extraordinar, „Vivat Academia”, oferit elevilor și profesorilor CNER de absolvenții promoției 1954 ● Cum celebrăm centenarul Marii Uniri? Prin participarea la manifestări variate: proiectul național „Comori ale spiritualității românești”; video-eseul „Prin școală se înalță un neam!”, „Un secol de istorie și istorii” (scriere creativă, portofolii, proiecte) – Lecturiada elevilor 2018; „Maratonul istoriei” – activitate la Academia Română; „100 de ani de istorie prin ochii unui adolescent” – parteneriat cu Colegiul Economic „Dionisie Marțian” Alba-Iulia; călătorie la Alba-Iulia cu „Trenul Unirii” ● Ce realizează Consiliul Elevilor? Organizează numeroase activități pentru a puncta sărbători naționale și mondiale; ajută la integrarea „bobocilor”, prin concursul tradițional al claselor a IX-a: „Viața și activitatea savantului Emil Racoviță”; desfășoară concursul “Marea unire a liceelor”.

Racovițiști Academicieni

În cei aproape 100 de ani de existență, renumele școlii a crescut constant, prin efortul coroborat al cadrelor didactice și al elevilor. Un număr impresionant de absolvenți s-au remarcat în diferite domenii de activitate, iar câțiva dintre ei au devenit membri ai Academiei Române: Ionel Haiduc – chimist, membru titular al Academiei Române și președinte al acestui înalt for științific (2006-2014), Gheorghe Benga – medic, biochimist, Horia Colan – inginer, Nicolae Ghilezan  – medic, Doru Pamfil – inginer agronom, Ion Pop – critic și istoric literar, Mihai Gavrilă – fizician, Dan Munteanu – biolog, Ioan Silberg – chimist.

***

Instituție centenară, Colegiul Național „Emil Racoviță” și-a definit un profil recunoscut în peisajul educațional românesc. Promovând înalte valori umane, CNER a contribuit la formarea unui număr impresionant de personalități în aproape toate domeniile vieții din România și din lume. Schimbările care se produc cu rapiditate în societatea contemporană sunt considerate de profesorii și de elevii colegiului o provocare și o oportunitate de progres, spre continuarea tradiției valoroase.

Cronicar racovițist