Soluţia propusă de Horia Nasra pentru stabilitate în PSD

Liderul PSD Cluj, Horia Nasra a acceptat să vorbească pentru cititorii ziarului Făclia despre tensiunile pe care social democraţii le-au traversat săptămâna trecută, cauzele care au generat criza din principalul partid de guvernământ şi soluţiile care se impun pentru a preveni astfel de situaţii. Nasra explică şi cum au ajuns organizaţiile PSD din Transilvania să facă front comun pentru a-l menţine pe Liviu Dragnea în fruntea partidului.

Rep: Domnule președinte Horia Nasra, partidul din care faceți parte a traversat săptămâna trecută o perioadă deloc ușoară generată de scrisoarea a trei dintre membri ce a vizat demisia liderului Liviu Dragnea. Totul a culminat cu ședința CExN în care majoritatea membrilor acestui for și-au arătat susținerea ca Liviu Dragnea să rămână în fruntea PSD. De ce credeți că au apărut astfel de turbulențe în partid la nici jumătatea mandatului pe care PSD l-a primit în 2016?

Horia Nasra: După cum aţi observat, suntem un partid democrat, în care există dezbatere şi pluralitate de idei, nu suntem un partid al unanimităţilor tăcute. Sigur, de preferat era ca toate aceste discuţii să le avem în forurile statutare nu în presă. Cu sigurantă că interesul imediat al preşedintelui Iohannis de a avea guvernul său, după ce PNL a fost incapabil să câştige alegerile, este un element de presiune, însă PSD este greu de fisurat. O mai bună comunicare între colegii care gestionează puterea, în Bucureşti, ar fi binevenită pentru a nu mai trece prin astfel de episoade.

Rep: Credeți că CExN-ul de vineri a clarificat lucrurile astfel încât partidul să nu se mai confrunte cu astfel de situații de criză?

Horia Nasra: Victoriile electorale, reuşitele dar şi situaţiile de criză fac parte din cotidianul unui partid viu. Sper ca după CExN-ul de vineri, să fi înţeles cu toţii că aplicarea şi comunicarea programului de guvernare este importantă pentru români, nu dezbaterile televizate interne.

Rep: Spre deosebire de alte zone ale României, în Transilvania nu a existat nicio filială a partidului care să-și fi exprimat nemulțumirea față de conducerea  partidului. Ba mai mult, organizațiile PSD din Ardeal au ținut să transmită un mesaj comun de susținere a actualului lider. Cum a apărut acest front comun al social democraților transilvăneni și dacă această coaliție zonală va funcționea și în alte situații?

Horia Nasra: Aşa cum am mai spus, la 125 de ani de la naşterea primului partid social-democrat din România, organizaţiile PSD din Transilvania nu se predau în faţa urzelilor lui Klaus Iohannis. Acest considerent ne-a adus împreună. Dezbatem problemele judeţelor noastre, susţinem proiectele de dezvoltare din zonă şi binenţeles avem şi vom avea puncte de vedere comune în viitor. Faptul că anul acesta se împlinesc şi 125 de ani de la naşterea lui Iosif Jumanca şi 100 de ani de la Marea Unire a fost un argument în plus pentru demersul nostru, fiind însufleţiţi de aceleaşi gânduri responsabile, de întărirea ţesutului naţional, de creşterea conexiunilor între regiunile istorice mai ales la nivel de infrastructură.

Rep: În perioada care a precedat CExN-ul, mai multe site-uri media v-au plasat în tabăra celor care doresc schimbarea liderului PSD. Cum explicați acest lucru?

Horia Nasra: Nu ştiu, am văzut mai multe judeţe plasate într-o tabără sau alta, fără vreo logică. Aşa cum v-am spus mai sus, suntem vigilenţi la urzelile lui Klaus Iohannis!

Rep: Va reuși PSD-ul să-și ducă guvernarea la capăt?

Horia Nasra: Este obligaţia noastră să finalizăm programul de guvernare, atât din perspectiva îmbunătăţirii nivelului de trai imediat, creşterea calităţii vieţii, cât şi pentru realizarea unor proiecte de infrastructură importante. Economia României crește sustenabil și produce venituri substanțiale. Aceasta este concluzia pe care de altfel au desprins-o specialiștii din analiza execuției bugetare după primele 7 luni ale anului: Comparativ cu creșterea economică – 4,2% pe primul semestru – creșterea veniturilor bugetare este de peste două ori mai mare, fapt care atestă performanța atât în privința colectării cât și a resurselor consistente pe care economia le generează și în temeiul cărora se constituie și veniturile statului, apoi ANAF și-a depășit programul stabilit pentru perioada ianuarei-iulie, cu peste peste un miliard de euro (+15,3% față de anul trecut) și a reușit cel mai mare volum de venituri bugetare din istoria instituției. Investițiile au fost de 10,9 miliarde de lei, cu 30% mai mari ca anul trecut. Deficitul relevat de execuția bugetară pe 7 luni, se ridică la 11,9 miliarde de lei. Deci, mai mult de 90% din deficitul bugetar s-a realizat pe bază de investiții, ceea ce înseamnă că deficitul bugetar este unul calitativ, ce generează efecte de multiplicare în economie.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ