Slujbă de pomenire în memoria lui Baba Novac

• Marți, 5 februarie, se împlinesc 418 ani de la trecerea la Domnul a „bătrânului” Novac, general în oastea domnitorului Mihai Viteazu, ars de viu în piața centrală a Clujului și tras în țeapă pe locul unde astăzi se află statuia care îl reprezintă.

Înaltpreasfințitul Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului va săvârși astăzi, începând cu ora 10, slujba de parastas la statuia lui Baba Novac, amplasată lângă Bastionul Croitorilor, în memoria celui care a servit, ca general, în oastea lui Mihai Viteazul. Ierarhul va fi însoțit de un sobor de preoți. Astăzi, 5 februarie, se împlinesc 418 ani de la trecerea la Domnul a celui cunoscut cu numele de Baba Novac și care se tâlcuiește „bătrânul Novac”. La data de 5 februarie a anului 1601, Baba Novac și duhovnicul său, Sasca, de origine sârbă, au fost arși de vii în piața centrală a Clujului, după care trupurile celor doi au fost scoase în afara zidurilor cetății și ridicate în țeapă, în apropierea locului pe care astăzi se află Bastionul Croitorilor. Din relatările cronicarului italian Ciro Spontoni aflăm că Baba Novac a răbdat în tăcere torturile. ”O dovadă a prezenței și puterii Bunului Dumnezeu?” s-a întrebat cronicarul. Ulterior, pe locul unde Baba Novac a fost tras în țeapă, Mihai Viteazul a înfipt un steag în amintirea bravului ostaș al armatei sale.

În amintirea celui care a fost căpitan de haiduci în Balcani, în 1975 a fost ridicată, la Cluj, statuia, operă a sculptorului Virgil Fulicea. Statuia are o înălțime de 1,80 metri și a fost turnată în bronz, fiind montată pe un soclu de beton, înalt de 2,2 metri, placat cu travertin (o rocă sedimentară poroasă din calcar). La data inaugurării statuii, pe soclu s-a aflat următoarea inscripție: ”Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în ziua de 5 februarie 1601. S-a ridicat acest monument spre cinstirea memoriei sale în anul 1975”. În 1998, textul a fost modificat din dispoziția primarului de-atunci al Municipiului Cluj-Napoca, domnul Gheorghe Funar, celebru pentru atitudinea sa antimaghiară, iar „completarea” făcută de edil  – ”ucis în chinuri groaznice de către unguri” – a făcut să curgă multă cerneală în presă și a generat un val de controverse. În 2013, statuia a fost vandalizată, iar cuvântul „unguri” a fost șters.

Cristian FOCȘANU