Serbarea Iancului de la Fântânele

An de an, la Crucea Iancului, se adună moţii, preoţii, istoricii, politicienii, artiştii şi comercianţii pentru a evoca pilduitoarele pagini de eroism scrise prin fapte de mare demnitate umană şi patriotism, de crăişorul munţilor, Avram Iancu şi lăncierii, tribunii, centurionii, moţii şi moaţele acestui pământ sfânt, care au luptat pentru dreptate şi ne-îngenunchiare în faţa honvezilor.
Versurile populare: “Să trăiască moţii / C-au luptat cu toţii / Sus la vârfurele / Sus la Fântânele”, reprezintă simbolul libertăţii, curajului şi al dragostei pentru neam şi glia sa străbună.
Deşi nu e înscrisă în calendarul creştin ortodox, Crucea Iancului de la Fântânele este o mare şi puternică bornă istorică care aduce, an de an, în prima decadă a lunii iulie, zeci de mii de oameni în jurul ei pentru a aduce prinosul cuvenit eroilor şi eroinelor ce au luptat în 1848 – 1849 pe aceste înălţimi ale Apusenilor.
Sărbătoarea de duminică s-a desfăşurat în ritualul său tradiţional, început cu primirea oaspeţilor de către primarul comunei Mărişel, Viorel Ghic, flancat de tinere îmbrăcate în costume populare ce au oferit cocarde, cozonac şi un păhărel de ţuică pofticioşilor. Între cei care au primit urarea de Bun venit la actuala ediţie a serbării de la Crucea Iancului, numărându-se primarii comunelor Gilău, Floreşti, Călăţele, Cojocna, Mărgău, Măguri Răcătău, Săcuieu, Ciucea, Beliş, Mănăstireni, dar şi din Arieşeni şi Horea din judeţul vecin Alba, parlamentarii Horia Nasra, Cornel Itu, Adrian Oros, deputatul de Alba, Corneliu Olar, preşedintele PNL, Ludovic Orban şi preşedintele Societăţii Cultural patriotice din România, pro. Victor Bercea şi alţi preşedinţi de filiale.
După slujba religioasă săvârşită de un sobor de preoţi, s-au depus coroane de flori din partea Parlamentului României, a Instituţiei prefectului, Consiliul judeţean, Primăria Mărişel, Societatea C. P. Avram Iancu, organizaţiile PSD Cluj şi Huedin, PNL Cluj, PSR, primăriile Beliş, Călăţele, Horea, Săcuieu, Gilău, Mărgău, Măguri Răcătău, Mănăstireni şi filialele Societăţii Cultural Patriotică Avram Iancu din Câmpia Turzii şi Tg. Mureş.
De remarcat faptul că sunetul tulnicăreselor din Beliş a avut cuvenita rezonanţă nu doar în conştiinţa miilor de participanţi la eveniment, dar şi în pieptul acestor înălţimi încărcate de istorie.
Evocarea faptelor istorice au aparţinut primarului Viorel Ghic şi prof. Ioan Mariş, fost director al Şcolii Pelaghia Roşu şi primar al Mărişelului, care au subliniat că actuala ediţie se înscrie în evenimentele majore dedicate Centenarului Unirii de la 1918, prilej cu care va apărea o nouă monografie a Mărişelului în care vor fi încorporate noi pagini ale dramaticelor evenimente de la 1848 – 1849, şi nu numai.
Primarul Viorel Ghic, a mulţumit lui Dumnezeu că a oprit ploaia rece chiar la ora 10 a dimineţii, informând că nu departe de Crucea Iancului se află în construcţie Mănăstirea “Crucea Iancului”, ce are hramul Sfinţilor Brâncoveneni.
Spectacolul artistic a debutat cu Doina Iancului, interpretată de Mihai Badiu, pe scenă urcând numeroşi solişti locali şi din localităţile învecinate, ansamblurile folclorice, Junii Vlădesei, Nepoţii Iancului, Cununiţa Apusenilor, Măgura, Cununa Munţilor şi Cununa Someşană, Taragotiştii din Mărişel şi îndrăgiţii interpreţi ai muzicii populare. Cornel Borza, Valeria şi Traian Ilea, Adriana Irimieş şi Mariana Morcan.
Şi cum caii au fost şi încă sunt mijlocul de tracţiune al moţilor, sâmbătă a avut loc o competiţie de tracţiune buşteni, cu unul şi doi cai, pentru care au fost acordate substanţiale premii din partea Consiliului local.
Ospitalitatea administraţiei locale şi a locuitorilor din Mărişel, a fost confirmată prin cele opt mii de sarmale şi o tonă de balmoş servite în acest decor natural de mare frumuseţe, care contrastează dureros, puţin mai jos, cu prăpădul suferit de arealul silvic, despre care, probabil, vom mai vorbi.
Dumitru VATAU