Separare etnică și pentru păpuși

Una dintre cele mai importante instituții de cultură din Cluj-Napoca se confruntă cu un scandal etnic. Mai multe voci ale secției maghiare din cadrul Teatrului de păpuși Puck cer înființarea unui teatru de păpuși exclusiv în limba maghiară, cu finanțare din bani publici.

Pentru a-și justifica demersul, artiștii se declară nemulțumiți de modul în care este tratată secția de către conducerea instituției. Întâmplător sau nu, candidatul UDMR pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca, deputatul Csoma Botond are cuprins în programul său de guvernare locală un obiectiv care privește înființarea unei astfel de instituții de cultură. Conducerea teatrului neagă acuzațiile și spune că scandalul are o miză electorală, iar pe de altă parte cei care fac reclamațiile au interese financiare.

Intenția de separare, în spatele acuzațiilor?

Jeno Urmanczi, actor păpușar și președintele Asociației Apropo și Laszlo-Vadas care a regizat mai multe spectacole la Teatrul Puck, ambii foști șefi ai secției maghiare, consideră că înființarea unui teatru de păpuși maghiar ar duce, printre altele, la evitarea anumitor discriminări. „Secția maghiară și-a realizat spectacolele cu ajutorul unor fonduri dobândite din străinătate, în special din Ungaria. Acesta a fost obiceiul. Domnul director, din decembrie, nu vrea să semmneze acord de colaborare cu asociația Apropo care a obținut fonduri din Ungaria. Din această cauză, nu putem să realizăm spectacole, nu putem să facem workshopuri și nu putem pleca în turnee. Nu știm care este poziția dânsului, ne-a respins pentru faptul că nu este obligat să încheie contract de colaborare. Așa este, dar atunci, dacă așa se pune problema, la secția română de ce sunt trei asociații?”, a declarat Jeno Urmanczi, pentru Făclia.

Întrebat dacă concret, acuză conducerea de discriminare, a răspuns: „Da… din moment ce la secția română sunt trei fundații care pot ajuta secția să se dezvolte, iar la cea maghiară nu se vrea niciuna. Ca să exemplific, a fost un consiliu administrativ în care s-a decis suma din care se vor realiza spectacolele din programul minimal la cele două secții, la secția română- 65.000 lei, la cea maghiară, 15.000 lei. La teatru nu mai avem șef de secție în momentul de față, decât în două ore. Ne întrebăm, la anul vom mai avea șef de secție sau va fi la jumătate de oră? Singura modalitate este să fie două instituții separate, ca Teatrul maghiar și Teatrul român, am dori dacă se poate să fim două instituții separate care să țină de CJ sau de primărie, suntem deschiși”, a declarat Jeno Urmanczi.

Laszlo Vadas consideră, la rândul său, că e necesară înființarea acestei instituții, care nu e „contra cuiva, ci e pentru binele anumitor proiecte și oameni”. „Ca să nu mai pățim să nu avem fonduri, eliminăm o piedică, nu mai trebuie să depunem cereri peste cereri ca să facem un spectcol. Eu reprezint dorința acestor oameni care vor acest teatru”, a spus acesta.

Pe de altă parte, directorul Teatrului de Păpuși Puck, Emanuel Petran, atrage atenția că scandalul are iz electoral, iar miza sunt doar banii. „Au spus că sunt angajați mai mulți români decât maghiari…Cred că ei vor să facă rost de bani, iar acum sunt alegeri. E o instituție de stat, există proiecte mari, medii sau mici, în funcție de propunerile lor se hotărăște. Nu e nicio discriminare, ei vor să transforme această poveste într-o problemă etnică, pentru ca pe valul acesta de nemulțumire, să creeze un teatru. Îi dau în judecată. Îi interesează să aibă bani. Să își facă teatru unguresc, dar nu cu mine trebuie să negocieze. Vor să zică că sunt discriminați, ca să creeze o situație, să forțeze lucrurile, ca să își facă teatru”, a declarat Emanuel Petran. Legat de refuzul de a primi fonduri din Ungaria, Petran a declarat că nu i s-a prezentat niciun proiect în acets sens. „M-am uitat pe site-ul Fundației Betlen Gabor. Ei au făcut rost de fonduri Bethlen Gabor și mi-au zis dacă instituția vrea să intre într-un proiect. Am zis da cu condiția să-mi aducă proiectul să-l văd. Nu au adus niciun proiect și când m-am uitat pe site-ul Bethlen Gabor și am văzut că au un proiect de 15 milioane forinți iar beneficiar era Teatrul Puck. Practic, pe siteul Bethlen Gabor apare că fundația Apropo condusă de Urmanczi a primit 15 milioane de forinți iar beneficiarul este Teatrul de Păpuși Puck. Am zis că pentru a primi banii trebuie un proiect și un contract în care să se vadă cum beneficiem de acei bani”, a spus Petran.

O inițiativă concretă pentru un teatru de păpuși maghiar

Liderul UDMR Cluj, deputatul Csoma Botond, care are o inițiativă ce vizează înființarea unui teatru de păpuși maghiar, de sine stătător spune că după alegeri, va demara discuții cu reprezentanții partidelor politice romînești din Consiliul Județean pe această temă. El atrage atenția, la rândul său, că în calitate de reprezentant al comunității maghiare, trebuie să îndeplinească dezideratele acesteia. „În cazul în care există o asemenea dorință (n.red- de înființare a unui teatru maghiar de păpuși), noi ca reprezentanți ai comunității maghiare, trebuie să încercăm să îndeplinim aceste deziderate. Am o astfel de inițiativă, înființarea unui teatru maghiar de păpuși de sine stătător, pe modelul teatrului maghiar existent. După alegeri, vom iniția discuții cu partenerii din partidele politice românești din CJ, pe această temă”, a declarat deputatul Csoma Botond, lider al UDMR Cluj.

Vicepreședintele CJ Cluj, Vakar Istvan: „Cu tot dragul”

Vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Vakar Istvan, nu dorește să comenteze bugetul institutiei, dar spune că dacă se poate inființa o instituție nouă de stat în limba maghiară cu profilul de teatru de păpuși și tineret, el sprijină ideea „cu tot dragul”. „Modelul instituțional poate fi funcționarea operei și teatrului ori cel al revistelor noastre. Totuși este vorba de o istorie de 70 de ani impreună! Sunt vieți întregi puse în slujba artei în această instituție. Este mult mai ușoară o eventuală administrare separată a celor două linii lingvistice exact pe modelul operei/teatrului, trebuie foarte multă înțelepciune si de spirit constructiv când se va lua decizia într-un fel sau altul. Spiritul revoluționar tânăr este binevenit în inovare, dar trebuie coroborat cu păstrarea bunurilor construite ( în sens figurativ evident). Două institutii surori fiecare cu drumul său cultural pot aduce plusvaloare metropolei. Probabil cea mai bună soluție sunt astfel două instituții independente dar sub același for tutelar! Diversitate în unitate! Consiliul Județean are deja 10 instituții de cultură în grija sa, nu cred că o a 11-a ar deranja cu ceva. O astfel de construcție totuși trebuie discutată mai pe larg și evident trebuie să aibă sprijinul tuturor! Cu calm, cu prietenie, constructiv, cred că se poate realiza evident după o minuțioasă analiză și pregătire”, a declarat Vakar Istvan, pentru Făclia.

Mai multe instituții, ținta acțiunilor de separare pe criterii etnice

Teatrul de Păpuși Puck nu este singura instituție din România care este ținta acțiunilor întreprinse de cercurile iredentist șovine ce vizează separarea pe criterii etnice. În ultimii zeci de ani, minți bolnave au încercat scindarea pe astfel de criterii a mai multor instituții de cultură și de învățământ. Printre acestea s-a numărat și Universitatea „Babeș-Bolyai”, singura instituție din România prezentă în Topul Shanghai.

În urmă cu 15 ani, așa zisul Comitet de initiațivă Bolyai(CIB) și maghiarimea radicală a demarat o amplă campanie privind ruperea prestigioasei universități clujene, considerată un adevărat model în privința multiculturalismului. Liderii Comitetului de inițiativă “Bolyai” au fost Bodo Barna, Hantz Peter și Kovacs Lehel. Aceștia au mai acționat și pentru obținerea autonomiei așa-zisului „Ținut Secuiesc” și pentru reabilitarea criminalului de război Wass Albert. „Nu vom renunța la luptă până când nu va fi acceptată autonomia “Ținutului Secuiesc, nu se va soluționa problema învățământului minorității maghiare din Ardeal și nu se va înființa universitatea Bolyai, le-a dat asigurări Hantz Peter autonomiștilor din Uniunea Civică Maghiară cu ocazia unei manifestări organizată de UCM, în Harghita. Pentru a-și atinge obiectivele, reprezentanții CIB au elaborat un plan de acțiune care se desfășoară după principiul „Unde este liniște, acolo nu se mișcă nimic”. În acest sens, CIB au organizat un șir de proteste în orașele Sfântu Gheorghe, Oradea, Cluj-Napoca, Satu-Mare, Gheorgheni și la Odorheiu-Secuiesc. Planuri de scindare pe criterii etnice au fost făcute și sunt în continuare făcute de extremiștii maghiari și față de Universitatea de Medicină din Târgu Mureș.

De asemenea, de mai mulți ani se încearcă separarea secțiilor română și maghiară a Teatrului de Nord din Satu Mare. Actorii de la secția maghiară au spus că prin separarea celor două secții și prin depășirea sensibilităților de natură etnică, fiecare secție de teatru și-ar putea vedea de propria activitate.

Anca M. Colibășanu