„Şcoala Ardeleană”, grup statuar de Romulus Ladea, pe strada Universităţii

Cotidianul „Făclia” continuă, în această ediţie, prezentarea unor monumente reprezentative din Cluj Napoca, legate de viaţa unor ilustre personalităţi ale istoriei şi culturii transilvănene.

Samuil Micu (1745-1806) Gheorghe Şincai (1754-1816) şi Petru Maior (1761-1812), corifeii Şcolii Ardelene – mişcare de emancipare naţională de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea din Transilvania-, străjuiesc, din 1973, Universitatea „Babeş-Bolyai”, în apropierea intrării principale.

Operă a sculptorului Romulus Ladea, impozantul monument din bronz, cu o înălţime de trei metri, este susţinut de un soclu placat cu travertin.

Cele trei personalităţi emblamatice ale Transilvaniei susţin în mâini cărţi scrise de ei, cu argumente istorice şi filologice în sprijinul descendenţei latine a românilor : Samuil Micu „Istoria şi lucrurile şi întîmplările românilor”, Gheorghe Şincai, „Hronica românilor şi a mai multor neamuri” (Şincai fiind şi directorul general al şcolilor româneşti unite din întreaga Transilvanie), iar Petru Maior „Istoria pentru începutul românilor în Dachia”.

În anul 1791, un memoriu al naţiunii române, intitulat „Supplex Libellus Valachorum” – cel mai important act politic al românilor transilvăneni din secolul al XVIII-lea -, redactat de intelectualii ardeleni Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ioan Molnar Piuariu, Iosif Meheşi, Iganatie Darabant, ş.a. cerea împăratului Leopold al II-lea al Austriei să redea drepturile străbune ale românilor, de care au fost deposedaţi, fără nici un drept, în secolul al XVII-lea. „Supplex Libellus Valachorum” evidenţia că naţiunea română este cea mai veche şi mai numeroasă din Transilvania, românii fiind creştini încă de pe vremea stăpânirii romane. Petiţia prezenta, totodată, un scurt istoric al naţiunii române, rod al îndelungatei convieţuiri paşnice a coloniştilor împăratului Traian cu dacii învinşi în războiul din 105-106 e.n., şi rămasă neclintită în faţa năvălirilor popoarelor migratoare. Memoriul a fost trimis Dietei Transilvaniei, de împăratul Leopold al II-lea. Cancelaria Aulică, în frunte cu contele Samuel Teleki, a respins revendicările românilor. Memoriul a fost citit în Dietă în iunie 1791.

În aceste circumstanţe, reprezentanţii „Şcolii Ardelene” s-au dedicat unor acţiuni complexe şi concrete care vizau emanciparea naţională: au fost înfiinţate şcoli cu predare în limba română – Gheoghe Şincai a deschis nu mai puţin de 300 de astfel de unităţi de educaţie -, au fost tipărite calendare, catehisme, manuale, cărţi de popularizare a ştiinţei, cărţi populare pentru pătrunderea informaţiei la sate şi oraşe. Realizări majore ale Şcolii Ardelene au fost introducerea grafiei latine în limba română, în locul scrierii chirilice, şi tipărirea primului dicţionar al limbii române, „Lexiconul de la Buda” (Lexicon românescu-latinescu-ungurescu-nemţescu), apărut în 1825, la Buda, care a îmbogăţit limba română cu neologisme din idiomuri romanice, înlocuindu-le pe cele de alte origini.

Deviza Şcolii Ardelene a fost “Virtus Romana Rediviva”, care îndemna la renaşterea vechilor virtuţi ostăşeşti, în lupta pentru drepturi naţionale, pentru limba şi credinţa străbună, pentru unirea tuturor românilor într-o singură ţară. Principalele centre culturale care au urmat proiectele puse în mişcare de Şcoala Ardeleană au fost Blaj, Oradea, Lugoj, Beiuş şi Năsăud.

***

Artistul Romulus Ladea (1901- 1970) a studiat sculptura la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din Bucureşti, cu renumitul Dimitrie Paciurea, care l-a recomandat Academiei „Julien” din Paris (1924). Ladea a lucrat un timp şi în atelierul lui Brâncuşi. A aprofundat lecţiile de măiestrie ale prodigioşilor Donatello (1386-1466) – strălucit sculptor din pragul Renaşterii, şi Michelangelo (1475 -1564), marele artist din perioada de vârf a Renaşterii italiene. A fost atras de arta lui Rodin (1840- 1917), care a revoluţionat limbajul sculpturii, şi a lui Bourdelle (1861- 1929), practician în atelierul lui Rodin. A efectuat stagii de formare artistică la Budapesta, Viena, München, Berlin şi Dresda. În 1927, a fost numit profesor la Şcoala de Arte Frumoase din Cluj. A optat, ulterior, pentru o catedră la Timişoara (1933). Odată cu înfiinţarea Institutului de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj, în 1950, a fost profesor la catedra de sculptură, activitate întreruptă în perioada 1951-1962. Sculptorul Wilhelm Fabini este unul dintre discipolii săi.

Liceul de Arte Vizuale din Cluj-Napoca poartă numele sculptorului Romulus Ladea.

Carmen FĂRCAŞIU