Sărbătoare cu ploaie, tunete şi soare la Ijar

 Cer permisiunea cititorilor noştri să-mi îngăduie să încep reportajul meu de azi cu o parte din realităţile zonei consemnate anul trecut în paginile ziarului nostru, dat fiind faptul că drumul ce urcă la Mărişel este ascuns în acelaşi verde al primăverii tîrzii, pătruns doar de razele soarelui, iar parfumul salcîmilor şi socului ce şi-au deschis albele evantaie, te fac să minimalizezi şi disconfortul produs de plombele ce trebuiesc aşezate cît mai urgent în precarul covor asfaltic de pe drumul judeţean 107 P.

Sper să nu se supere nici slujitorii bisericii dacă afirm că muntele îşi are şi propriul său…calendar cu rînduieli ce au venerabile vîrste, chiar dacă se scriu doar pe…manşeta calendarelor.

Aşa se explică faptul că din generaţie în generaţie, la Ijar, mult mai sus de înălţimile Mărişelului, an de an se organizează ceremonia de Sfinţire a ţarinei. La eveniment participă preotul comunei şi colegii săi din parohiile învecinate, crescătorii de animale, locuitorii de pe acest versant al Apusenilor, dar şi mulţi iubitori de peisaj montan, dat fiind faptul că tabloul natural văzut la înălţimea celor 1300 m, este fascinant, cuceritor şi te provoacă la meditaţie, unde se naşte şi obsesiva întrebare : cînd se vor croi drumurile necesare deschiderii turismului spre aceste împărăţii ale frumosului, pentru care şi elveţienii şi-ar rupe cîteva zile din concediu să le vadă cel puţin în acest tumultos anotimp al anului în care nici botaniştii nu ştiu cîte flori şi plante mai trebuiesc legitimate în aceste spaţii virgine.

Domnilor miniştri ai transporturilor, mediului, turismului, domnule prim ministru, e spaţiul României pe care-l păstoriţi, haideţi să-l vedeţi, poate că veţi reuşi să fiţi la…înălţime, atît la propriu cît şi la figurat. E prea frumos şi prea tîrziu să nu daţi curs invitaţiei primarului Traian Mariş şi a sătenilor din Mărişel, care ne-au mărturisit cu o mare bucurie că vin francezi, maghiari, austrieci,olandezi şi arabi să vadă splendorile Apusenilor şi pleacă de aici cu maşinile în service. Păcat că DJ-107T, ce trece pe sub Ijar la Măguri Răcătău, nu mai serveşte nici căruţelor.

Revenind la evenimentul consumat marţi la Ijar, putem concluziona că aici s-a desfăşurat o adevărată serbare cîmpenească. După ce preotul comunei şi-a ţinut slujba de sfinţire a ţarinei ce măsoară aproape 500 de hectare de păşune alpină, unde se hrănesc şi produc lapte, lînă şi carne 3000 de ovine, 230 de vaci, 100 de cai şi 300 de capre, efective ce au crescut în bună parte aici, ciobanii şi fermierii comunei au recăpătat liniştea că lupii şi urşii nu vor mai da tîrcoale efectivelor ce trăiesc în acest mediu curat, lipsit de poluare şi epidemii. Deşi produsele acestor gospodari sînt perfect ecologice, preţurile sînt sub cele ale pieţei Clujului, ne mărturisea primarul comunei, domnul Traian Mariş, care a pregătit, ajutat de secundul său Viorel Ghic, poliţistul comunitar Aurel Matiş, şeful Postului de Polişie, Ioan Butur, Asociaţiile crescătorilor de animale: Mărişana, La Fîntînele şi a Fermierilor din Mărişel, aşa cum numai ei ştiu să ofere sarea şi piperul cerut de această serbare montană.

Din păcate, la ora amiezii cînd organizatorii şi-au invitat sătenii şi numeroşii musafiri la masă, o ploaie torenţială cu rafale de vînt şi tunete a speriat şi numeroasele turme care s-au adunat într-o adevărată…solidaritate, încît niciodată nu am văzut 100 de cai să-şi strîngă trupurile într-o nefirească linişte şi fraternitate. Noroc că după 40 de minute, torenţiala ploaie a cedat locul soarelui generos care a uscat veşmintele noastre, iar mesenii s-au bucurat de bunătăţile pregătite de iscusiţii bucătari şi bucătărese ale locului, servind din ceaune, preparate ciobăneşti bine condimentate, din carne de porc, miel şi ied. Delicioasele aperitive au fost pregătite tot din produsele de la stînă, nelipsind slănina pregătită în mai multe reţete, caşul de vaci, oi şi capre, doar ţuica, vinul şi berea au fost aduse la TVA-ul de 24 la sută.

La partea artistică şi-au adus contribuţia Ansamblul ,, Strănepoţii Iancului din localitate, solistele de muzică populară: Mariana Morcan, micuţa Andra Mariş, verişoara ei Lavinia Mariş, Marinela Purcel, Lavinia Hetea, Mihai Badiu şi formaţia de instrumentişti condusă de Nicu Badiu. S-a jucat şi s-a cîntat la…firul ierbii, chiar dacă aceasta mustea de apă. Se pare că pentru ediţiile viitoare, primarul Traian Mariş, un gospodar cu multe proiecte implementate în perimetrul comunei, va ridica o scenă acoperită unde se vor întîmpla frumoase evenimente cultural artistice, mai ales că localitatea are multe capete de afiş autohtone.

Spre seară distanţa dintre cer şi frumosul platou montan părea măsurabilă, Muntele Rece se putea privi de sus în jos, iar luminile Mănăşturului se vedeau fără binocluri, încît ispita recidivei să tot urci la munte devine potenţială, chit că drumurile te obosesc prin nepăsarea în care se distrug.

Dumitru VATAU