Sanda Belgyan (”U” Cluj) – medalie de bronz la Campionatele Balcanice de la Cluj-Napoca

România a cucerit numai în prima zi 13 medalii, dintre care 3 de aur, 6 de argint şi 4 de bronz. Printre medaliatele primei zile s-a aflat și Sanda Belgyan, sportivă legitimată la Universitatea Cluj, care a smuls bronzul în proba de 400 de metri garduri. Cursa a fost dominată de sportivele din Ucraina, Viktoria Tkaciuk și Maria Mikolenko, care au ocupat primele două locuri. Sanda a luptat pentru bronz cu Iulia Nicoleta Banaga, cele două fiind despărțite de doar 21 de sutimi. Medaliile de aur ale României au fost obţinute de Rareş Toader la aruncarea greutăţii, de Claudia Bobocea la 800 metri şi de ştafeta feminină de 4×100 metri. Argintul a fost adus delegaţiei ţării noastre de Roxana Rotaru la 3.000 metri, Andreea Iuliana Lungu la disc, Mihai Cristian Pâslaru la 400 metri, Elena Adelina Panaet la 3.000 metri obstacole, de Nicolae Soare la 5.000 metri şi de Florentina Iuşco la triplusalt. Cele patru medalii de bronz au fost cucerite de Sanda Belgyan (Universitatea Cluj) la 400 metri garduri, de Ioana Plăvan la aruncarea suliţei, de Andreea Marina Baboi la 100 metri şi de ştafeta masculină de 4×100 metri. Dintre sportivii Universității Cluj, Robert Parge a fost al cincelea în finala probei de 400 de metri. Competitiile balcanice în aer liber, probe de stadion, pentru seniori, au demarat în anul 1929, la Atena, cu o ediție experimentală. Până la jumatatea ultimului deceniu al secolului XX, concursurile destinate exclusiv atleților din arealul geografic respectiv s-au numit ,,Jocuri Balcanice”, primind ulterior titulatura de ,,Campionate Balcanice”. La Istanbul (1940), s-a disputat ultima competiție înaintea celui de-al doilea Razboi Mondial. Întrecerile s-au reluat în 1946 (Tirana-Albania) și la București (1947), dar au fost neoficiale. La masculin, primul concurs oficial s-a consumat în anul 1953, la Atena. Cu toate că au fost incluse în programul de la Tirana și Bucuresti, competițiile adresate atletelor au fost oficializate de abia în anul 1957. România a găzduit, de-a lungul vremii, 9 ediții: 1937, 1947 – ed. Neoficială, 1959, 1964, 1970, 1975, 1983 și 2002, toate la București, 2014, 2015 și 2016, la Pitești. Asociația Balcanică a Federațiilor de Atletism numără în prezent 21 de membri: Albania, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Cipru, Croația, Georgia, Grecia, Israel, Kosovo, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Slovenia, Serbia, San Marino, Turcia, Ucraina. Prin acest gen de competiții se urmărește promovarea sportului, culturii, relaționarea între diferetele națiuni, schimbul de idei și, până la urmă, păstrarea păcii și stabilității în zonă. Să consemnăm faptul că în perioada 1929-1992 maratonul era inclus în cadrul Campionatelor Balcanice probe de stadion, ca și 20 km marș, între 1961-1999 la masculin, 1988-1999 la feminin. Cele mai multe prezente românești în cadrul Campionatelor Balcanice au înregistrat, la masculin, losif Nagy (disc – 18), iar, la feminin, Ana Roth-Coman-Sălăgean (greutate – 16). Primele medalii de aur, la masculin, datează din anul 1930, de la Atena, și au revenit sportivilor Lazăr Bodea (ciocan) ,Dumitru Paveliuc (10.000 metri), Alexandru Fritz (greutate), Petre Havales (disc), Francisc Nemeș (400 metri), Ludovic Gall (maraton). La feminin, primele medaliate cu aurul balcanic, în 1957, la Atena, au fost Ioana Luța (100 și 200 metri), Iolanda Balaș Soter (înălțime), Ana Coman (greutate), Maria Diți (suliță) și ștafeta de 4×100 metri (în componența Alexandra Sicoe/Letiția Bendiu/Ioana Luță/Claudia Ruse).

Cristian FOCȘANU