Republica Moldova devine treptat România

Nezavisimaia Gazeta

Chişinăul şi Bucureştiul au început pregătirea reuniunii comune a guvernelor celor două state, problema fiind abordată inclusiv în timpul unei discuţii telefonice între premierii Vlad Filat şi Mihai Răzvan Ungureanu. Cei doi premieri au vorbit despre dezvoltarea cooperării bilaterale, pledînd pentru activizarea acesteia. În realitate, însă, nu este vorba despre cooperare, ci mai degrabă despre o integrare totală.

Recent, PSD român şi-a deschis filială la Chişinău, lucru adus la cunoştinţa locuitorilor Republicii Moldova de deputatul român Cristian Rizea. În capitala republicii s-a desfăşurat conferinţa de inaugurare a filialei, în timpul căreia au fost aleşi patru vicepreşedinţi ai organizaţiei PSD din Republica Moldova, după numărul de regiuni în care a fost împărţită republica. În cadrul aceleiaşi conferinţe a fost anunţată intenţia de a include pe listele partidului pentru alegerile parlamentare din România cetăţeni români din Republica Moldova.

În acelaşi timp, circa 300 de voluntari din diverse regiuni ale Republicii Moldova au lipit în toate judeţele şi municipiile republicii, inclusiv în Transnistria, afişe pe care stătea scris “Aici e România!”. Campania a fost desfăşurată de platforma civilă “Acţiunea-2012”, care reuneşte o serie de organizaţii proromâne din Republica Moldova şi România.

Potrivit preşedintelui comisiei pentru relaţii externe a legislativului transnistrean, Dmitri Soin, “ceea ce se întîmplă în prezent este rezultatul eforturilor de ani de zile ale României şi Republicii Moldova pe calea integrării, rezultat pentru care Bucureştiul ar putea fi felicitat”. “Timp de 20 de ani, românii au instruit pe banii lor elevi din Republica Moldova, iar astăzi a crescut o generaţie nouă, care va vota şi pentru partidele româneşti, şi pentru unirea Republicii Moldova cu România”, explică Soin. Potrivit parlamentarului transnistrean, această nouă generaţie “are idei noi şi România însăşi nu mai este ca înainte: ea a devenit atrăgătoare nu doar pentru cetăţenii moldoveni, ci şi pentru ruşii din Transnistria”. “În Transnistria au apărut oameni tineri care fac demersuri pentru a primi cetăţenia română, motivînd acest lucru prin faptul că astfel pot călători prin Europa”, subliniază Soin.

Totodată, deputatul transnistrean şi-a exprimat regretul că Moscova abordează o atitudine sceptică faţă de perspectiva unirii Republicii Moldova cu România. În opinia lui Soin, în această situaţie, Transnistriei nu-i rămîne decît să-şi menţină orientarea dinainte: de integrare cu Rusia şi de consolidare a relaţiilor cu Ucraina, iar în negocierile cu Chişinăul să insiste pe un dialog pe poziţii de egalitate.

Potrivit liderului mişcării proruse “Ravnopravie” din Republica Moldova, Valeri Klimenko, deschizîndu-şi parlamentul pentru cetăţenii români care locuiesc în Republica Moldova, Bucureştiul procedează corect. “La români acest lucru este prevăzut în lege, iar Rusia ar trebui să facă la fel în relaţia cu cetăţenii lor de peste hotare”, afirmă Klimenko. În ceea ce priveşte înregistrarea de partide politice din România la Chişinău, aceasta este, în opinia lui Klimenko, “o infiltrare politică din partea unei ţări vecine”, lucru “periculos, deoarece poate acutiza confruntările din cadrul societăţii”.

Între timp, partidul “Patrioţii Moldovei” din Chişinău a început să înfiinţeze filiale regionale pe “teritoriul Moldovei de peste Prut care se află în componenţa României”, a declarat preşedintele acestui partid Mihail Harbuz. “În prima etapă, filiale ale partidului vor fi deschise în judeţele Iaşi, Neamţ şi Galaţi, după care acestea vor fi deschise în toate marile oraşe din “Moldova de peste Prut”, precizează Harbuz. Potrivit liderului acestui partid, “Moldova de peste Prut este teritoriu istoric al Moldovei Mari, care în urma diverselor manipulări politice a intrat sub controlul Valahiei, iar apoi în componenţa României”.

Aceasta este reacţia adepţilor menţinerii statului moldovean independent la iniţiativele forţelor proromâneşti. Însă, dacă acestea din urmă şi-au putut înregistra filiale în Republica Moldova, este puţin probabil ca România să procedeze la fel în legătură cu “partidele pro-moldovene”.