Refuzul admiterii în Schengen, o lovitură politică pentru guvernele român şi bulgar

– Agerpres –

Presa internaţională subliniază în unanimitate că România şi Bulgaria, cei mai noi membri ai UE, sînt ţinute în afara spaţiului Schengen şi relevă că este posibil ca negocierile să rămînă blocate. Obiecţiile la aderarea lor, mai ales din partea Olandei şi Finlandei, nu au fost o surpriză.

Nutrind temeri legate de migraţia sporită din sud, UE le-a spus României şi Bulgariei că va trebui să mai aştepte pînă cînd să se alăture spaţiului Schengen, notează ziarul american The New York Times.

Finlanda şi Olanda au obiectat faţă de admiterea României şi Bulgariei în Schengen, spaţiu ai cărui membri sînt de acord să aibă încredere mutuală în securitatea frontierelor şi să permită călătorilor să traverseze frontierele lor reciproce, fără a fi nevoie să arate un paşaport, similar trecerii de la un stat la altul în SUA.

România şi Bulgaria spun că au îndeplinit standardele tehnice pentru aderarea la Schengen, dar cele două ţări care obiectează afirmă că nu este suficient.

Ţvetan Ţvetanov, ministrul de interne bulgar, a declarat într-un interviu televizat că ţara sa se află într-un “Catch-22” (romanul scriitorului american Joseph Heller, o critică a funcţionării birocratice şi a situaţiilor absurde şi lipsite de sens, n.red) cu noi cerinţe puse de fiecare dată cînd sînt îndeplinite cele vechi. Cele două ţări excluse intenţionează să atace decizia la un summit al liderilor din UE de luna viitoare, dar nu se prefigurează vreo schimbare înainte de publicarea unui raport în luna februarie cu privire la progresele celor două ţări, legat de problemele aplicării legii.

Fricţiunea crescîndă în materie de imigraţie în Europa începe să erodeze sprijinul faţă de spaţiul Schengen în ţările care fac parte deja din el. Danemarca a anunţat că plănuieşte să reînceapă verificarea paşapoartelor la frontierele sale, în timp ce refugiaţii ce au fugit de tulburările din Africa de Nord au declanşat o dispută între Franţa şi Italia anul acesta.

În timp ce refuzul de a admite România şi Bulgaria va face o diferenţă mică sau practic deloc pentru majoritatea populaţiei lor, care poate călători cu uşurinţă în UE, el este o lovitură politică pentru cele două guverne, care sînt sensibile la ideea de a fi considerate membri de categoria a doua.

Deschiderea frontierelor europene pentru România şi Bulgaria se amînă sine die, consemnează La Razon. Deşi ambele ţări sperau ca promisiunile vecinilor lor europeni să se materializeze pentru a intra în spaţiul fără frontiere Schengen, anticipata opoziţie a Olandei şi Finlandei a împiedicat aderarea lor pe motive de corupţie şi slăbiciune a statului de drept.

Cînd cele două ţări au aderat la UE în 2007, s-a convenit că, odată ce vor îndeplini criteriile tehnice fixate, românii şi bulgarii vor putea călători nestînjeniţi de controalele de frontieră. În aprilie, Comisia Europeană a prezentat un raport tehnic în care a conchis că ambele state membre întrunesc deja condiţiile în privinţa controlului frontierelor externe pentru a face parte din Schengen. Totuşi, mai întîi Franţa şi apoi Finlanda şi Olanda au condiţionat intrarea lor de progrese mai mari şi tangibile în lupta împotriva corupţiei şi întăririi justiţiei, evaluate de asemenea periodic de Comisie.

În faţa neclintitei decizii de blocare, preşedinţia în exerciţiu a Celor 27, deţinută de Polonia, a propus integrarea în doi paşi, pe care o sprijină şi Comisia. Mai întîi se vor deschide porturile şi aeroporturile la 31 octombrie şi va fi lăsată deschiderea frontierelor terestre pentru mai tîrziu. Deşi iniţial se prevedea ca ridicarea controalelor terestre să se facă din iulie 2012, această dată a fost eliminată miercuri la propunerea Franţei. Însă nici această propunere nu este pe placul Olandei şi Finlandei, care încă nu dispun de mandatul parlamentelor lor pentru a extinde Schengen.

Miniştrii au convenit ca liderii UE să abordeze din nou subiectul la viitorul summit de luna viitoare. Preşedinţa poloneză speră totuşi să-i convingă pe finlandezi şi olandezi, deşi sursele diplomatice nu sînt prea optimiste în ce priveşte ajungerea la un acord înainte de viitoarea evaluare a Comisiei privind lupta împotriva corupţiei a celor două ţări din vara viitoare. Preşedinţia poloneză a adresat critici dure Olandei şi Finlandei pentru “promisiunile nerespectate” făcute unor ţări care supraveghează deja frontierele externe ale Uniunii, dar care nu beneficiază de un spaţiu fără frontiere.

Pe fondul temerilor cu privire la corupţie, Finlanda şi Olanda au blocat accesul celor două ţări, sfidînd cererile majorităţii statelor noi membre ale UE din Europa de Est, dornice ca ele să adere cît mai curînd posibil, scrie Financial Times, comentînd că speranţele României şi Bulgariei de a adera la spaţiul Schengen s-au spulberat.

“Poziţia noastră este clară. Nu sîntem în favoarea unei aderări în acest moment “, a declarat Gerd Leers, ministrul olandez al imigraţiei.

FT aminteşte că România şi Bulgaria au aderat la UE în 2007 şi au sperat într-o intrare rapidă în spaţiul Schengen care a abolit frontierele interne în cea mai mare parte a blocului în 1995. Problema a devenit un punct critic în relaţiile dintre statele membre din Europa de Est – dintre care multe au frontiere externe ale UE – şi restul Europei.

“Două state membre au făcut imposibil pentru noi să luăm o decizie privind extinderea spaţiului Schengen… Cred că astăzi am uitat că ideile europene sînt importante”, a declarat Jerzy Miller, ministrul de interne al Poloniei, ţară care deţine preşedinţia semestrială a UE.

Extinderea spaţiului Schengen necesită aprobarea unanimă a statelor sale membre, dintre care unele ale căror guverne – printre care Finlanda şi Olanda – se află sub presiune la ele acasă din partea partidelor populiste, care se opun oricărei forme de integrare europeană viitoare.

Preocupările legate de corupţie au afectat România şi Bulgaria pe tot parcursul procesului lor de aderare la UE şi ulterior. Singurele dintre membrele blocului, cele două ţări sînt evaluate periodic de către Comisia Europeană la Bruxelles, care elaborează două rapoarte pe an cu privire la funcţionarea instituţiilor lor.

A acorda acces la Schengen ambelor ţări ar face efectiv din ele gardianul frontierelor întregii UE, exceptînd Marea Britanie şi Irlanda, care nu sînt parte a acordului. Deşi forţele de patrulare a frontierei din ambele ţări au fost evaluate de Comisie pentru a respecta standardele tehnice cerute, oponenţii aderării lor spun că doresc mai multe progrese palpabile cu privire la aspecte mai largi, printre care combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. “Imaginaţi-vă că aveţi o uşă cu opt dintre cele mai bune lacăte din lume. Dar în faţa acestei uşi stă cineva care lasă să intre pe toată lumea şi atunci ai o problema”, a spus Leers.

Polonia a sperat să depăşească reticenţa din partea ţărilor din nordul Europei, concepînd o soluţie în două etape, care va acorda mai întîi acces fără paşaport românilor şi bulgarilor ce călătoresc cu avionul, în timp ce frontierele terestre ar fi deschise într-o etapă ulterioară.

Propunerea a ajutat la convingerea Franţei şi Germaniei, care iniţial au condus opoziţia faţă de extinderea Schengen, pentru a-şi atenua poziţia. Dar negociatorii olandez şi finlandez au refuzat să se clintească de la poziţia lor, subliniază FT.
Diplomaţi implicaţi în discuţii au declarat că problema va fi probabil discutată de liderii UE la următoarea lor reuniune din octombrie.

“Este greu să vezi mai ales poziţia olandeză evoluînd în săptămînile următoare”, a spus unul dintre ei. “Este puţin probabil acum ca România şi Bulgaria să poată să se alăture înainte de următorul raport al Comisiei, ce va fi publicat în iulie 2012, cel mai devreme”.

Cotidianul american Wall Street Journal (WSJ) citează un diplomat european familiarizat cu discuţiile, care a declarat că Olanda şi Finlanda s-au aflat în spatele blocării aderării celor două ţări la Schengen. Cele două ţări s-au pronunţat anterior împotriva alăturării României şi Bulgariei la spaţiul în care cetăţenii UE pot călători folosind doar dovada de identitate, şi nu un paşaport.

Diplomatul menţionat a declarat că, în timp ce problema ar putea fi discutată atunci cînd şefii de stat şi de guvern se vor întîlni luna viitoare, este probabil ca negocierile să rămînă blocate. Obiecţiile nu au fost o surpriză, potrivit WSJ. “Finlanda consideră că este încă prea devreme pentru a lua o decizie privind aderarea acestor două state la spaţiul Schengen”, a declarat ministrul finlandez de interne, Päivi Räsänen, într-un comunicat, adăugînd că ţările trebuie să facă mai mult privind combaterea corupţiei şi îmbunătăţirea sistemului judiciar. “Mai este loc de îmbunătăţire în aceste domenii pentru cele două state”, a precizat ea.

Cu toate acestea, ministrul polonez de interne, Jerzy Miller, a declarat că cele două ţări care au aderat la UE în 2007 au făcut paşi mari. “Ar trebui subliniat faptul că atît Bulgaria, cît şi România au făcut progrese remarcabile în lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate”, a spus el. “Acest lucru îmi aminteşte mai presus de toate concluziile mai degrabă triste privind încrederea reciprocă dintre statele membre ale UE”, a precizat Miller. “Cînd Bulgaria şi România au semnat tratatele de aderare, li s-a făcut promisiunea că, dacă îndeplinesc condiţiile stabilite, vor deveni membre ale spaţiului Schengen”, a adăugat demnitarul polonez.

Imigraţia şi controalele la frontieră sînt una dintre problemele cele mai contencioase ale blocului, subliniază WSJ. Comisia Europeană încearcă să reformeze spaţiul Schengen după disputele dintre statele membre privind refugiaţii ce au fugit de haosul de după primăvara arabă care a erupt în această vară. Cotidianul aminteşte că guvernele francez, german şi spaniol au emis o declaraţie care avertiza Comisia să respecte autoritatea lor asupra problemelor de securitate, numind aceasta “zonă nucleu a suveranităţii naţionale”.

Decizia de a lăsa în afară România şi Bulgaria a fost criticată şi de preşedintele Parlamentului European, care a afirmat că cele două ţări îndeplinesc cerinţele tehnice, a amintit WSJ.

“Regret întîrzierea de astăzi în aderarea la Schengen a României şi Bulgariei”, a afirmat Jerzy Buzek într-o declaraţie. “Facem apel la acele state membre care au blocat intrarea în Schengen a României şi Bulgariei să-şi reconsidere poziţia”, a insistat Buzek.

Guvernul finlandez, de asemenea, a declarat că nu sprijină un compromis potrivit căruia aderarea la Schengen să aibă loc în două etape, cu controalele ridicate mai întîi la frontierele aeriană şi maritimă iar ulterior la frontierele terestre.