Raportul MCV, contestat de o parte dintre magistraţi

Membrii Asociaţiei Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) spun că raportul MCV are, printre recomandările pentru autorităţi, transformarea României din „democraţie” în „securocraţie”, în care serviciile de informaţii ar trebui să supravegheze şi mai robust cetăţenii.

„Raportul MCV privind România, publicat de Comisia Europeană pe 22 octombrie 2019, dovedește, o dată în plus, atât subiectivismul și prejudecățile experților europeni, cât și disprețul acestora pentru respectarea drepturilor fundamentale ale românilor de către instituțiile de represiune ale statului român. (…) Cu privire la paragraful din raportul MCV potrivit căruia Comisia Europeană reiterează sugestia că experiența altor state membre ar putea fi utilă pentru crearea unui sistem mai robust de măsuri de supraveghere tehnică utilizate de organele de urmărire penală și de colaborare între serviciile de informații și organele de urmărire penală, care „este esențială pentru anchetarea infracțiunilor grave, cum ar fi terorismul și criminalitatea informatică”.

„Ceea ce Comisia Europeană recomandă este reimplementarea a ceva ce a fost declarat neconstituțional, deoarece exact sub pretextul luptei cu terorismul, cu criminalitatea informatică și sub pretextul apărării securității naționale serviciile secrete din România s-au implicat nelegal în administrarea justiției, astfel cum a constatat CCR. (…) Această recomandare adresată României, care a avut unul dintre cele mai opresive regimuri comuniste din Europa de Est, denotă ignoranța Comisiei Europene față de represiunea comunistă din România și disprețul acesteia față de respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor”, spun magistrații din cadrul Asociației.

Membrii AJADO condamnă astfel de recomandări ale Comisiei Europene, deoarece ar conduce la reinstaurarea unui stat totalitar în România, și solicită instituțiilor competente să ia poziție împotriva acestora.

Comisia Europeană a publicat raportul MCV privind evoluția sistemului judiciar de la recomandările de anul trecut, iar documentul cuprinde o serie de critici care vizează Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, legile justiției, modificarea codurilor penale, însă apreciază eforturile Ministerului Justiției.