Radu Ţuculescu, între “Măcelăria Kennedy” şi “Femeia de marţipan”

Unul dintre cei mai în formă autori contemporani, prozatorul şi dramaturgul clujean Radu Ţuculescu este o figură aparte în piesajul literar românesc: absolvent al Conservatorului clujean, ani buni violonist la Filarmonică, redactor la Studioul de Radio, iar după 1990 la televiziune, regizor de teatru în timpul studenţiei, dar şi după aceea. Această polivalenţă se reflectă şi în proza sa, greu de încadrat în tipare fixe, situată undeva între real şi fantastic, în care se regăsesc accente de umor, dar şi de tristeţe, de zeflemflemea, dar şi de melancolie. Toate romanele sale dovedesc fără putință de tăgadă că este unul dintre prozatorii foarte importanți de astăzi, iar, după cum spunea şi Ion Bogdan Lefter ,“Povestirile mameibătrîne este o capodoperă, una dintre cărțile mari ale literaturii române de după 1990 și dintotdeauna”. L-am “prins” în oraş între două drumuri – dinspre Basel spre Tel Aviv – şi a găsit răgazul să ne spună câteva vorbe despre proiecte trecute şi viitoare.

Viorel Dădulescu

– Radu Țuculescu, anul acesta s-a întîmplat să îți apară mai multe cărți traduse în străinătate, plus un volum de proză scurtă cu un titlu incitant – Uscătoria de partid – la editura Școala Ardeleană. Despre cele apărute peste hotare aş vrea să-mi spui câte ceva.

Radu Țuculescu: Da, a fost un an cu o recoltă bogată, poate și pentru că a fost un an… aniversar pentru mine. Ori așa s-a potrivit, să zicem… În Germania mi-a apărut, anul trecut, romanul Stalin, cu sapa-nainte! iar anul acesta romanul Măcelăria Kennedy, ambele la editura Mitteldeutscher Verlag. Apoi la Budapesta, la editura Typotex, mi-a aparut în această toamnă Stalin, cu sapa-nainte! Iar în Israel un volum – Trei în dormitor – mai special, care cuprinde blitz-proze și piesa de teatru Trei în dormitor. Și nu în ultimul rând, anul acesta a debutat cu apariția volumului Uscătoria de partid, la editura Școala Ardeleană, un volum care cuprinde numeroase proze scurte cărora le spun blitz-proze.

– Care este reactia cititorilor și a criticilor în țările unde ţi-au apărut cărțile?

Radu Țuculescu: În Ungaria mi-a mai apărut tradus, în urmă cu doi ani, romanul Povestirile mameibătrîne. Reacția criticilor în spațiul german și în Ungaria este accentuat pozitivă. Dau câteva citate din spațiul german despre romanul Stalin, cu sapa-nainte!: “Dacă literatura română contemporană este la nivelul romanului Stalin, cu sapa-nainte!, merită toată atenția noastră.” (Michael Hametner – Neues Deutschland). „Un roman Pulp Fiction, ce aminteste de Pop-cultura americană, în care se amestecă revolta, sexul, poezia cu semnificații pentru o fostă și actuală realitate.” (Markus Bauer – Neue Zürcher Zeitung). „Un roman fascinant, despre o copilărie petrecută în epoca stalinistă și despre cea mai proaspătă democrație.” (Albrecht Franke – Ossietzky). „Romanul lui Radu Țuculescu, scris într-un stil impecabil, de-o fină muzicalitate, este un roman de talie internațională în cel mai bun înțeles al cuvîntului” (Erwin Messmer – Orte). Celelalte romane au apărut în această toamnă, dar au și ele deja comentarii entuziaste. În Ungaria, cititorii au făcut un site dedicat romanului Povestirile mameibătrîne unde comentează, dau citate etc. Astept reacţiile din Israel, unde lansarea volumului amintit va începe pe 11 noiembrie.

– Ai ceva în lucru la această oră?

Radu Țuculescu: De obicei, mă feresc să răspund clar la această întrebare, sunt superstitios. Dar acum mă aflu… pe ultima sută de metri cu noul roman la care lucrez de peste doi ani. Îți pot spune titlul: Femeia de marțipan. Și mai pot să îți spun că e un roman… trăznit, în trei părți, ca trei microromane adunate la un loc, dar cu legătură între ele… ultimul fiind un crimi în toată legea. Un roman de dragoste, de călătorie, realist și fantastic pe ici pe colo, plus un criminal în serie de-o factură psihologică cu totul aparte. Acţiunea se petrece în Cluj, apoi în Viena, Praga, Amsterdam, iar în final la Basel, orașul în care am șansa să stau mai multe luni pe an. Acolo am primit permisiunea de a cerceta arhivele orașului și ale poliției, cu cazuri de crime din secole trecute. Sînt de-a dreptul fascinanate. Dar romanul meu se petrece în zilele noastre și este structurat ca o simfonie în trei părți distincte, cu tonalitățile și temele lor particulare. Gata, mai mult nu destăinui…

– După „Femeia de marțipan”, mai urmează ceva?

Radu Țuculescu: Dumnezeu știe… Important este să fim sănătoși, la trup și la minte… Îmi doresc să scriu o piesă de teatru, subiectul îmi dă târcoale de multișor, mai ales că am destui ani de când nu am mai scris teatru. Dar, momentan mă concentrez asupra romanului pe care sper să-l pot preda în primăvară. Lucrez mult, pentru că eu scriu întotdeauna întâi totul cu mîna, sute de pagini, abia apoi trec pe laptop unde, evident, fac noi și noi modificări. E și un efort fizic epuizant. Dar, sper să rezist pînă la capăt…

– Eu îți doresc şi asta și… aștept noul roman.

Radu Ţuculescu este născut în 1949, la Tîrgu Mureș, a absolvit Academia de Muzică Cluj, secția vioară, şi a fost realizator radio și TVR. Dintre romanele publicate: Degetele lui Marsias (Ed. Dacia, 1986), Umbra penei de gâscă (Ed. Dacia 1991), Povestirile mameibătrîne (Ed. Cartea Românească, 2006), Stalin, cu sapa-nainte! (Ed. Cartea Românească, 2009), Femeile insomniacului (Ed. Cartea Românească, 2012), Pivnița (eLiteratura, 2014), Mierla neagră (Ed. Cartea Românească, 2015), Măcelăria Kennedy (Ed. Polirom, 2017). Teatru: Ce dracu se-ntâmplă cu trenul ăsta? (Ed. Eikon, 2000), Bravul nostru Micșa (Ed. Eikon, 2008). A tradus 9 volume de poezie și 3 de proză din literatura elvețiană contemporană de expresie germană. Romanele sale au fost traduse și publicate în Germania, Austria, Franța, Italia, Cehia, Serbia, Ungaria, Israel. Romanul Stalin, con la zappa in spalla! / Stalin, cu sapa-nainte! (traducător Danilo De Salazar), a intrat in bibliografia studenților Universității din Calabria. Romanul Der Mikrowellenherd / Cuptorul cu microunde (ed. Milo, Viena, 2008, traducător Z. Diaconescu) a fost cotat de revista elvețiană Orte printre cele mai bune cărți străine ale anului publicate în spațiul german. Teatrul său este tradus în franceză, italiană, cehă, maghiară și ebraică. Piesele sale fost puse în scenă atât în țară cât și peste hotare, şi sunt în repertoriul permanent al teatrului Orfeus din Praga. A primit premii pentru proză, teatru și traducere: Cartea anului pentru roman (1996, 2009), Premiul N. Steinhardt pentru roman, Premiul Radu Enescu, Premiul pentru volum de teatru etc. Este prezent în Lexiconul de literatură universală (Kindlers, Berlin 2015).