Puţine obiective clujene primesc finanțare în 2020 de la bugetul de stat

Legea bugetului de stat pentru 2020 prevede finanţare pentru câteva obiective de infrastructură din zona Clujului pentru a fi continuate sau finalizate. Printre aceste obiective se numără electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca-Episcopia Bihor, dar și continuarea lucrărilor la Autostrada Turda-Sebeş. Lipsesc, în schimb, în Legea bugetului pentru 2020 fonduri pentru centura sudică a municipiului Cluj-Napoca, construirea unei variante de ocolire pentru municipiul Dej şi reabilitarea podului de peste râul Arieş din municipiul Turda.

Pentru autostrada Turda-Sebeș sunt prevăzuți pentru acest an 56.885.000  lei, bani ce ar urma să fie obţinuţi din Fondul European de Dezvoltare Regională. Până acum au fost date în folosinţă loturile 3 şi 4 ale acestui tronson de autostradă. În privinţa lotului 2 dintre Aiud şi Alba Iulia, până acum s-au executat 62 la sută din lucrări, iar la Lotul 1 dintre Alba Iulia şi Sebeş s-au realizat tot 82 la sută din lucrări. Lotul 1 va avea 17 km – de la intrarea pe autostradă în Sebeş, până la Pârâul Iovului, iar Lotul 2 va avea 24,3 km – de la Pârâul Iovului până la intrarea în Aiud.

Și Autostrada Transilvania, sectorul Câmpia Turzii-Târgu Mureş a fost prinsă în proiectul de buget pentru 2020, fiind prevăzuți 907.255.000 lei. Autostrada Câmpia Turzii-Târgu Mureş este împărţită în patru loturi: Lotul 1, între Ungheni şi Ogra, având o lungime de 10,1 kilometri, Lotul 2, pe porţiunea cuprinsă între Ogra şi Iernut, având o lungime de 3,6 kilometri, Lotul 3, între Iernut şi Cheţani, cu o lungime de 17,9 kilometri şi Câmpia Turzii-Cheţani cu o lungime de 15,6 kilometri. Finanţarea lucrărilor este asigurată în proporţie de 75% prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM), iar restul de 25%, de la bugetul de stat. Până acum au fost deschise circulaţiei loturile Ogra – Iernut şi Ungheni-Ogra.

În bugetul pentru 2020 mai sunt prevăzuţi bani pentru realizarea studiului de fezabilitate în vederea modernizării secțiunii de cale ferată Coșlariu – Cluj- Napoca (5 mil euro ). Totodată se are în vederea electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (156 km) .

Pe lângă proiectele de infrastructură de transport, mai sunt propuse pentru finanțare obiective din zona sănătății și culturii. Astfel, în proiectul de buget sunt prevăzuţi bani pentru noua clădire de la Institutul Oncologic din Cluj-Napoca.

În vederea realizării acestui obiectiv sunt prevăzuţi 19.655.000 lei. Clădirea va avea regimul de înălțime S+P+3E și va găzdui Secția de Hematologie și un ambulatoriu de specialitate. Soluția propusă asigură 56 de paturi pentru întreaga secție de hematologie: două pentru spitalizarea de zi, 48 în saloane și șase în rezerve. Noua clădire va fi legată de corpul de spitalizare existent și astfel cu toate spațiile din institut, printr-o pasarelă pe două niveluri.

De asemenea sunt prevăzuţi 22.587.000 lei pentru implementarea proiectului privind construirea celor trei spitale regionale: Cluj, Iaşi şi Craiova. Un alt obiectiv important prevăzut pentru a primi finanţare este clădirea Teatrului Naţional ”Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, monument istoric de importanţă naţională. Edificiul se află pe lista de priorităţi a Ministerului Culturii pentru a intra într-un proces de reabilitare. Astfel, în proiectul de buget pentru 2020 aferent Ministerului Culturii este prevăzută contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru consolidarea, restaurarea şi reamenajarea a trei obiective de patrimoniu printre care şi clădirea Teatrului Naţional „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca.

Cosmin PURIȘ