Provocările urbanistice ale anului, la Cluj-Napoca

Anul 2020 aduce, din punct de vedere urbanistic, câteva provocări pentru Cluj-Napoca. Un cartier nou va fi construit de la zero în zona Sopor şi mai multe blocuri înalte ar urma să fie ridicate.

Dintre acestea amintim un “zgârie nori” de 40 de etaje, în zona Cora, unul de 15 etaje în cartierul Bună Ziua şi unul de 25 de etaje care este deja în construcţie, pe Calea Floreşti. De asemenea, un alt proiect vizează ridicarea a două imobile pe Calea Dorobanţilor. Nu în ultimul rând, în mai multe cartiere din Cluj-Napoca urmează să fie amenajate şi reamenajate mai multe parcuri.

În opinia Danielei Maier, preşedinte al Ordinului Arhitecţilor din România filiala Transilvania, ar fi fost mai bine ca tipul de dezvoltare urbană precum ridicarea unor blocuri foarte înalte în oraşul nostru, “să vină după stabilirea unei zone în care să ne asumăm acest mod de construire”. Pe de altă parte, presiunea este evidentă din partea dezvoltatorilor, precum şi din partea celor care vor să vină în Cluj. “Iar faptul că ne-am asumat asta şi că ne dorim acest lucru vine şi cu acest tip de intervenţie. În ce măsură este oportun sau nu, trebuie discutat pe mai multe valenţe. Dacă vorbim doar despre peisajul arhitectural, evident că în anumite zone, poate fi o nenorocire o asemenea intervenţie, dacă vorbim de partea economică, de accese, de circulaţii, de alte lucruri, s-ar putea să ne dăm seama că deocamdată s-a intervenit în zonele în care se putea face acest lucru pe nişte terenuri cu suprafeţe considerabile şi cu acces facil în special la circulaţie. Mie mi se pare că în momentul în care discutăm de o asemenea înălţime, trebuie să avem astfel de gânduri. Aici vorbim despre orice bloc – aprobat sau neaprobat – foarte înalt pentru ceea ce considerăm noi a fi obişnuit pentru noi. Deci cred că ar trebui să ne gândim care sunt zonele în care s-ar putea dezvolta acest tip de intervenţie. Şi pentru că discutam anul trecut de Sopor, de alte zone din Cluj în care se fac dezvoltări gândite din faza de început, poate că putem identifica acele locuri în care nu distrugem dacă intervenim astfel. Desigur, la Sopor avem condiţionarea impusă de Aeroport, nu se va putea ridica un bloc de înălţimea asta (de 40 etaje n.r,), dar poate că o zonă mai compactă, cu înălţime mare poate fi o soluţie mai bună pentru dezvoltatori”, a explicat Daniela Maier.

“Este nevoie să faci compromisuri” 

Potrivit acesteia, în urbanism este nevoie să faci compromisuri în momentul în care doreşti să dezvolţi în felul în care se dezvoltă Clujul. “Noi, ca arhitecţi putem să spunem: da, e frumos sau nu, nu e frumos, dar nu cred că asta contează foarte mult, pentru că toate celelalte raţiuni sunt importante şi au un cuvânt de spus. Noi venim doar ca răspuns la o nevoie definită de nişte beneficiari, dezvoltatori”, a mai precizat Maier.

“Noul PUG să creeze un drum cât mai lin pentru o dezvoltare coerentă”

Dincolo de oportunitatea unor proiecte precum ridicarea unor “zgârie nori”, rămâne, poate, cea mai mare provocare a momentului pentru Cluj-Napoca, şi anume de a gândi un liant între toţi experţii, în aşa fel încât orice tip de intervenţie să se facă în baza unui plan gândit, pe un termen  mai lung decât se făcea până acum, într- un plan urbanistic general mai adaptat nevoilor actuale şi care poate să prevadă puţin dezvoltările ulterioare, consideră Daniela Maier,

“Mi-aş dori ca Planul Urbanistic General (PUG) care va apărea în scurt timp nu doar să rezolve problemele existente, ci să creeze un drum cât mai lin pentru o dezvoltare urbană coerentă. Cred că asta este una dintre marile provocări.

În al doilea rând, cred că o mare provocare este implicarea mai multor experţi. Că vorbim aici de peisagişti, de mediatori urbani, de economişti, jurişti, jurnalişti, toţi trebuie să stăm la aceeaşi masă ca să identificăm soluţiile optime pentru aceste strategii de intervenţie. E foarte important ca tot ceea ce noi considerăm că sunt nişte compromisuri majore sau oportunităţi, să fie transmis comunităţii. În momentul în care avem această legătură, putem să identificăm nevoile reale, problemele reale şi să venim cu răspunsuri cât mai adaptate. Altfel, este doar o discuţie formală. Poate că nu în ultimul rând, o problemă importantă pe care ar trebui să o soluţionăm este acea Comisie de Estetică Urbană care există la Primărie şi care ar merita să fie activată, promovată, folosită la o scară mai largă, pentru că deja vorbim despre prezenţe care creează un nou piesaj arhitectural”, a mai declarat Daniela Maier.

Anca M. Colibăşanu