Prof. univ. dr. Viorica NAGY: Aproximativ 60-70 la sută dintre pacienţii cu tumori maligne au indicaţie de radioterapie

Aproximativ 10.000 de cazuri noi de cancer trec anual prin Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă din Cluj-Napoca” – declara, de curînd, managerul Institutului, conf. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu. Referindu-se la faptul că o parte dintre pacienţi revin aici pentru tratamente, conf. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu aprecia, într-un interviu acordat ziarului Făclia, că „e ca şi cum prin Institut ar trece toată populaţia unui oraş ca Huedinul, într-un an”.

La rîndul său, prof. univ. dr. Viorica Nagy, medic primar oncologie-radioterapie, şef Secţie Radioterapie III în cadrul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca, declară acum că aproximativ 60-70 la sută dintre pacienţii cu tumori maligne au indicaţie de radioterapie.

„Anual, în Institut, radioterapie externă efectuează în jur de 2.500 de pacienţi. Sigur, poate că pe undeva este prea puţin, dar pentru a putea iradia mai mulţi pacienţi (fiindcă la noi vin pacienţi din toată ţara), am avea nevoie de mai multe aparate de iradiere. Cu cele trei aparate pe care le avem, asigurăm radioterapia pentru 2.500 de pacienţi, anual” – declară, în interviul acordat ziarului Făclia, prof. univ. dr. Viorica Nagy.

Ce este radioterapia şi în ce situaţii se apelează la această metodă de tratament, care sînt indicaţiile radioterapiei, în ce forme de cancer se recomandă, care sînt metodele radioterapeutice folosite în Institutul Oncologic din Cluj – sînt doar cîteva dintre întrebările la care am provocat-o să răspundă pe prof. univ. dr. Viorica Nagy.

– Ce este radioterapia şi în ce situaţii se apelează la această metodă de tratament?

– Radioterapia este una dintre principalele metode terapeutice în cancer. În tratarea cancerului sînt, în principal, trei metode terapeutice de bază – chirurgia, radioterapia şi chimioterapia, care, la ora actuală, în marea majoritate a cazurilor se aplică asociat, sau combinat.

Radioterapia este o metodă terapeutică loco-regională, care foloseşte radiaţiile ionizante pentru distrugerea celulelor tumorale, a celulelor canceroase şi, ca atare, distrugerea tumorii. De fapt, radioterapia este o metodă terapeutică veche, se utilizează de peste 100 de ani, deja. Imediat după descoperirea razelor X de către Roentgen, la un an-doi, a şi fost aplicată prima şedinţă de iradiere cu scop curativ. Deci, putem spune că de pe la 1900, radioterapia este o metodă terapeutică utilizată în tratarea cancerului.

Sigur, pe parcurs s-a dezvoltat foarte mult, radioterapia. Oncologia este o ramură a medicinei extrem de dinamică, şi ca atare şi radioterapia este o metodă de tratament care cunoaşte o dezvoltare rapidă şi o evoluţie a tehnicilor de iradiere.

M-aţi întrebat cine beneficiază de radioterapie. Aş menţiona întîi că aproximativ 60-70 la sută dintre pacienţii cu tumori maligne au indicaţie de radioterapie. Deci, două treimi dintre pacienţii diagnosticaţi cu cancer au această indicaţie şi efectuează radioterapie.

– De ce depinde indicarea radioterapiei?

– Indicarea radioterapiei depinde, sigur, de tipul de tumoră, depinde de localizarea tumorii, depinde de stadiul bolii, depinde de starea generală a pacientului, adică sînt o serie de factori complecşi care decid această metodă terapeutică. Practic, indicarea radioterapiei se face după ce, bineînţeles, pacientul este examinat, fiindcă se fac o serie de examinări, de investigaţii speciale, în funcţie de pacient şi în funcţie de tumoră. După investigarea şi stabilirea diagnosticului şi a stadiului bolii, decizia terapeutică se ia în cadrul unor comitete speciale, multidisciplinare, din care fac parte toţi specialiştii care sînt implicaţi în diagnosticul şi tratarea cancerului – de la chirurg, radioterapeut, oncolog medical, anatomo-patolog, radiolog. Toţi aceşti specialişti, împreună, decid dacă pacientul trebuie să facă radioterapie, care este secvenţa de tratament, respectiv în ce moment al bolii trebuie sau în ce combinaţie trebuie radioterapia inclusă, în tratarea bolnavului.

– Care sînt principalele indicaţii ale radioterapiei?

– Există două mari indicaţii ale radioterapiei: în scop curativ şi în scop paliativ.

Radioterapia aşa-numită curativă ţinteşte vindecarea bolii, vindecarea cancerului. În acest scop, însă, nu întotdeauna boala poate fi tratată numai prin radioterapie, singură, exclusivă, şi atunci radioterapia curativă este asociată cu chimioterapia sau cu tratamentul hormonal, înainte de chirurgie sau după intervenţia chirurgicală, sau se aplică împreună cu, sau după chimioterapie ori hormonoterapie.

În ce priveşte radioterapia paliativă, aceasta nu mai are scopul de vindecare a bolii, a cancerului, ci de ameliorare a simptomelor acestei boli, cînd este în stadii avansate. De exemplu, există indicaţii pentru iradierea metastazelor osoase sau, de asemeni, pentru metastazele cerebrale care, sigur, nu se mai pot, din păcate, vindeca, în aceste stadii foarte avansate, dar radioterapia ameliorează simptomele bolii şi îmbunătăţeşte foarte mult calitatea vieţii pacientului.

– Care este, în medie, durata şedinţelor de radioterapie?

– În marea majoritate a cazurilor, radioterapia durează aproximativ cinci săptămîni. Se decide o doză de iradiere care este recomandată pentru o anumită tumoră, o anumită localizare, un anumit stadiu sau, bineînţeles, în funcţie de asocierea cu celelalte metode terapeutice, oncologice. Această doză de iradiere, însă, pentru a avea efect mai mare şi pentru a se reduce efectele secundare asupra ţesuturilor sănătoase ale pacientului, nu se administrează într-o singură şedinţă, ci se fracţionează în mai multe şedinţe de iradiere. Astfel, clasic, radioterapia se administrează zilnic, cinci zile pe săptămînă, adică de luni pînă vineri, pentru ca sîmbăta şi duminica să rămînă, practic, pentru refacerea sau recuperarea organismului, pentru refacerea ţesuturilor sănătoase. Această pauză de două zile nu permite refacerea tumorii, dar permite refacerea ţesuturilor sănătoase şi recuperarea organismului, pentru a putea continua iradierea.

Aceasta este forma clasică. În marea majoritate a cazurilor, radioterapia se aplică timp de cinci săptămîni, dar, în funcţie de indicaţie, durata poate fi şi mai scurtă.

– În ce tipuri de cancer se foloseşte, în mod frecvent, radioterapia?

– Radioterapia se aplică în primul rînd în funcţie de radiosensibilitatea tumorii, pentru că sînt cunoscute, pe baza cercetărilor multiple din domeniul radioterapiei, tumori care sînt mai radiosensibile şi la care există această indicaţie certă de radioterapie. Sigur însă că depinde, folosirea radioterapiei, şi de localizarea şi de stadiul bolii. Sînt înalt radiosensibile, de exemplu, limfoamele, care cu doză mică de iradiere pot fi vindecate. Tot aşa, sînt radiosensibile cancerul mamar, cancerul sferei ORL, cancerul pulmonar, cancerul de col uterin, cancerul gastric sau cancerul colorectal.

– Sînt şi forme de cancer în care nu se recomandă radioterapia?

– Unele tipuri de tumori sînt mai rezistente la radioterapie, de exemplu melanomul malign, şi de aceea, în astfel de cazuri, radioterapia nu se utilizează decît în scop paliativ. La fel, în cazul unor metastaze care nu mai pot fi tratate prin alte metode terapeutice.

– Ce metode radioterapeutice se folosesc în mod frecvent în cadrul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă” din Cluj-Napoca?

– În Institutul Oncologic se folosesc două metode de radioterapie. Prima, este radioterapia externă, ceea ce înseamnă că sursa de radiaţii este exterioară corpului, este la distanţă de organism, la distanţă de tumoră. O a doua metodă este brahiterapia, în care sursa de iradiere este în interiorul corpului, este în contact cu tumora sau este introdusă direct în tumoră.

Poate ar trebui să mai menţionez încă o metodă de radioterapie, folosită, radioterapia metabolică, în care substanţe radioactive se administrează la nivelul sistemului circulator şi prin aceasta acţionează, de exemplu, în anumite forme de cancer tiroidian sau în metastaze osoase foarte extinse, diseminate.

Sigur, cea mai folosită metodă, nu doar în Institut, ci în întreaga lume, este radioterapia externă. În Institutul Oncologic avem trei aparate de radioterapie externă. Este un aparat mai… clasic, să spunem, mai vechi, aparatul de cobalt, la care în principal sînt iradiaţi pacienţii cu scop paliativ, sau cazurile mai simple, cîmpuri mai simple de iradiere, şi două două acceleratoare liniare, care utilizează tehnici moderne de radioterapie.

Aş aminti aici radioterapia conformaţională tridimensională, care are avantajul de a conforma cîmpul de iradiere în funcţie de dimensiunea tumorii şi de localizarea acesteia. Avantajul acestei tehnici de iradiere este că permite administrarea unei doze mai mari strict la nivelul tumorii, cu reducerea afectării ţesuturilor sănătoase din jur.

Mai există şi posibilitatea iradierii cu intensitate modulată, care se utilizează în anumite localizări, are o indicaţie mai restrînsă, dar şi aceasta, pe undeva, este o variantă a tehnicii de iradiere conformaţionale tridimensionale, doar că în plus asigură şi o intensificare a dozei la nivelul volumului tumoral, şi efectele secundare la nivelul ţesuturilor sănătoase din jurul tumorii sînt reduse.

– Cînd se foloseşte brahiterapia?

– Brahiterapia se indică pentru tumorile de mici dimensiuni. Principala indicaţie, şi pentru care o folosim în Institut, este cancerul de col uterin.

– Într-un interviu pe care l-am realizat de curînd cu conf. univ. dr. Patriciu Achimaş-Cadariu, acesta spunea, referindu-se la numărul pacienţilor care trec într-un an prin Institutul Oncologic din Cluj, socotindu-i şi pe cei care revin pentru tratamente, că este „ca şi cum prin Institut ar trece toată populaţia unui oraş ca Huedinul”. Care este situaţia în ceea ce priveşte pacienţii care fac radioterapie în Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuţă”?

– Anual, radioterapie externă efectuează în jur de 2.500 de pacienţi. Sigur, poate că pe undeva este prea puţin, dar pentru a putea iradia mai mulţi pacienţi (fiindcă la noi vin pacienţi din toată ţara), am avea nevoie de mai multe aparate de iradiere. Dar, cu cele trei aparate pe care le avem, asigurăm radioterapia pentru 2.500 de pacienţi, anual.

– Numărul de cereri este mai mare?

– Este mai mare, da.

– Şi atunci, este nevoie de programări?

– Da, din păcate, este nevoie de programări.

– Care este perioada de aşteptare?

– Poate să fie şi de două luni. Este o perioadă lungă, dar totuşi, trebuie să menţionez că prin asocierea cu celelalte metode terapeutice, pacientul nu rămîne în acest timp la voia întîmplării, netratat.

– Adică, boala este ţinută sub control….

– Prin chimioterapie, de exemplu. Sau, pacientul a fost operat, iar intervalul de două luni pînă la începerea radioterapiei este în limite normale.

– Care sînt vîrstele extreme ale celor care ajung să facă radioterapie în Institutul Oncologic din Cluj?

– În Institut, de la copii mici, de 1-2 ani, fac radioterapie, şi pînă la pacienţi de 90-92 de ani.

– Nici la un an nu iartă cancerul?

– Nu. Există situaţii. Poate nu de un an, dar de 2-3 ani, sînt pacienţi.

– Ce cancere apar la copii?

– De obicei sînt tumori renale, tumori cerebrale, care sînt mai frecvente la copii. Sînt de obicei genetice, aceste tumori.

– Şi la persoanele de 90 de ani…?

– La 90 de ani orice tumoră poate să afecteze pacientul.

– Care este vîrsta la care oamenii sînt mai afectaţi psihic de boală?

– Vîrsta tînără. Pacienţii activi sînt cei mai afectaţi, cei de 25-30-35 de ani, cînd au familie, au copii, au un loc de muncă. La 70-80 de ani, cînd au familii realizate, este poate mai uşor să suporte boala.

– La care dintre sexe este mai vizibilă afectarea psihică?

– N-aş putea să spun dacă este sau nu o diferenţă. Cred că depinde de fiecare în parte, depinde de om.

– Care este media de vîrstă a celor care fac radioterapie?

– Majoritatea, aşa cum este şi incidenţa cancerului, au vîrsta între 50 şi 60 de ani.

– Cred că majoritatea pacienţilor care urmează să fie trataţi de cancer se tem cel mai mult de efectele secundare ale tratamentului. Care sînt efectele secundare ale radioterapiei şi în ce măsură pot fi ele ţinute sub control?

(Răspunsul, în ediţia de marţi, 28 aprilie, a ziarului Făclia)

M. TRIPON