Prof. dr. Dorin ANDRICA (UBB): Elevii români au șanse mari să obțină rezultate foarte bune la IMO 2018

Președintele comisiei de coordonare a celei de-a 59-a ediții a Olimpiadei Internaționale de Matematică (IMO), ce se va desfășura la Cluj-Napoca, în perioada  3-14 iulie, prof. univ dr. Dorin ANDRICA, de la Departamentul de Matematică din cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică a UBB, consideră că, din multe puncte de vedere, IMO reflectă „sistemul de învățământ al unei țări la nivel de elite” și reprezintă ”o selecție reală a talentelor matematice care urmează să studieze la universitățile de prim rang ale lumii”. În opinia sa, elevii români au șanse mari să obțină rezultate foarte bune la IMO 2018, întrucât „au o pregătire generală foarte bună în spiritul IMO, la care se adaugă experiența concursurilor naționale și internaționale”.

– Din 1982 sunteți o prezență permanentă în comisiile centrale ale olimpiadelor naționale de matematică. Cum au evoluat, sau mai bine zis în ce măsură a crescut gradul de dificultate al subiectelor, de-a lungul anilor?

– Gradul de dificultate al problemelor propuse la diferitele faze ale olimpiadelor naționale de matematică a crescut în mare masură de-a lungul anilor. Sunt probleme propuse în urmă cu mai mulți ani care pot fi înțelese acum de elevi care nu au rezultate deosebite la concursuri, iar unele apar ca  probleme în diferite manuale sau auxiliare școlare.

– Se poate spune același lucru și despre olimpiadele internaționale de matematică?

– Evident, și problemele propuse la olimpiadele internaționale de matematică au o dinamică asemănătoare. Sunt multe probleme propuse cu ani în urmă la IMO care acum sunt simple exemple care ilustrează o idee sau o tehnică de lucru. La acest nivel rămân, totuși, și probleme care au fost propuse acum 20-30 de ani, care și acum sunt considerate complicate și sunt repere în programele de pregătire.

– Ce presupune, din punct de vedere științific, organizarea unei olimpiade  internaționale de matematică?

– Din punct de vedere științific, organizarea unei IMO presupune parcurgerea unor etape în perioada de la precedenta ediție. În primul rând, primirea de propuneri de probleme de la țările participante. Acestea se trimit țării organizatoare, care, conform  regulamentului IMO, nu propune probleme pentru ediția respectivă. Numărul problemelor primite este variabil de la an la an, dar poate fi destul de mare. Țara organizatoare, prin grupul de lucru (care poate avea o componentă internațională) numit special, selectează cele mai bune probleme și pregătește lista scurtă pe disciplinele Algebră, Combinatorică, Geometrie și Teoria Numerelor.

Grupul de lucru constituit pentru selecția problemelor de pe lista scurtă, pe lângă corectitudinea științifică, mai are în vedere și alte aspecte: originalitate, noutate, grad de dificultate, alte soluții, diverse conexiuni și comentarii etc. Pregătirea listei scurte de probleme reprezintă o mare resposabilitate pentru țara organizatoare. Aceasta este prezentată juriului format din liderii țărilor participante, care prin vot decid cele șase probleme care vor fi propuse în cele două zile ale concursului. Tot în această etapă se votează baremele de corectare pentru problemele propuse, utilizate în procesul de coordonare.

– Ce trebuie să conțină, sau care sunt cerințele pe care trebuie să le îndeplinească o problemă pentru a fi propusă la o olimpiadă internațională de matematică?

– Să fie nestandard, soluția ei să nu folosească tehnici avansate, dar să fie deosebit de ingenioasă, să nu repete idei de la alte probleme etc.

Se spune că în matematică sunt probleme în care se dă totul, dar nu se cere nimic, și probleme în care nu se dă nimic, dar se cere totul. În mod sigur, problemele de la IMO fac parte din a doua categorie.

– Cât de mare este diferența între o problemă de olimpiadă națională și una de olimpiadă internațională de matematică?

– Faza finală a olimpiadei naționale din țara noastră este formată din două concursuri, aparent diferite. Primul se adresează elevilor din aceeași clasă și implică probleme din programa clasei la care participă elevii. Al doilea este dat de probele de baraj pentru selecția lotului care reprezintă țara la Balcaniadă și la IMO. La baraje participă la un loc toți elevii selectați pe clase, iar problemele propuse sunt în stilul și de nivelul celor de la IMO. Cred că nu sunt multe țări care folosesc acest sistem clasă-baraj. Acesta are avantaje, dar și dezavantaje.

– Ce presupune, în plus, față de programa de liceu, pregătirea unui olimpic internațional?

– Pregătirea unui olimpic internațional este, în general, complicată și complexă,  reprezentând un proces de durată. Pe lângă faptul că implică un nivel științific ridicat, pregătirea trebuie să țină seama că se lucrează cu personalități de excepție și cu tipuri de gândire foarte diferite.

Sigur, pregătirea înseamnă în primul rând informare, dar înseamnă și colaborare, încurajare, corectare a unor deficiențe de înțelegere sau redactare. Pe de alta parte, această pregătire seamănă foarte mult cu pregătirea unui sportiv de performanță. Să nu uităm că pentru un olimpic internațional contează cât de mult poate să rezolve din problemele propuse intr-un timp dat, 9 ore în cazul IMO.

– Ați fost Senior coordinator la cea de-a 40-a Olimpiadă Internațională de Matematică (Bucureşti, 1999) și Observator A/B pentru Arabia Saudită la două olimpiade internaționale şi la o balcaniadă de matematică. Ce au presupus aceste atribuții?

– De fapt am participat la patru balcaniade de matematică. La două am făcut parte din comisia de coordonare, iar la două am fost Observator pentru Arabia Saudită. La cea de-a 40-a ediție a IMO am fost Senior coordonator la problema 6, o problema dificilă, propusă de Japonia. În această calitate am condus corectura comisiei și procesul de coordonare pentru această problemă. Ca Observator A/B, am ajutat în procesul de corectare pentru toate problemele și în discuțiile de la coordonare. Am avut astfel ocazia să stau la ambele părți ale mesei de coordonare.

– Care este rolul dvs în organizarea și desfășurarea IMO 2018, de la Cluj?

– Voi fi președintele comisiei de coordonare. În această poziție voi contribui la organizarea procesului de coordonare, voi participa efectiv la coordonare și voi media eventualele diferende care pot apărea.

– Cum ați caracteriza colaborarea dvs cu echipa Inspectoratului Școlar Județean Cluj și cu echipa Societății de Științe Matematice din România, în ceea ce privește IMO 2018?

– Colaborarea cu echipa IȘJ Cluj o consider ca fiind foarte bună. Apreciez în mod deosebit implicarea și efortul IȘJ Cluj în organizarea acestui eveniment de amploare, atragerea și conștientizarea tuturor forțelor locale.

Echipa SSMR are o vastă experiență în organizarea concursurilor internaționale de matematică, colaborarea mea cu ei durează de foarte mulți ani, așa că, în mare măsură, mă consider și eu un membru al acestei echipe.

– Care considerați că sunt punctele „forte” ale olimpicilor români care vor participa la IMO 2018?

– Greu de spus dacă sunt astfel de puncte. Echipa noastră este mult schimbată față de anul trecut. Rezultatele foarte bune de la Balcaniada din anul acesta ne dau speranțe mari pentru IMO.

– De ce nu are și Clujul olimpici internaționali?

– Echipa României pentru IMO este formată din șase elevi, deci este puțin probabil ca un județ să aibă reprezentanți foarte des. Este, în primul rând, o problemă de apariție a talentelor pentru matematică, de selecție și de pregătire.

Cred că ultimul olimpic internațional dat de județul nostru a fost Daniel Rimovecz, care este coordonator la actuala IMO. Clujul a dat, de-a lungul timpului, olimpici internaționali: Valeriu Anisiu, Dan Grecu, Adrian Vasiu.

– Ce considerați că lipsește, în acest moment, sistemului românesc de educație?

– Bănuiesc că întrebarea este în sensul discuției noastre, adică în jurul fenomenului IMO. Încep prin a remarca faptul că, din multe puncte de vedere, sistemul românesc actual de învățământ este un hibrid între ceea ce a fost în perioada comunistă și ceea ce dorim să fie de fapt.

În primul rând, cred că ar trebui ca toate forțele politice să se așeze la masă și să stabilească un obiectiv și un traseu unde vrem să ajungă sistemul de învățământ peste o perioadă mai lungă de timp, să zicem 50 de ani. Să fie marcate etapele care trebuie respectate, indiferent de guvernările care se succed. Referitor la învățământul pentru tinerii foarte talentați în anumite domenii (nu mă refer doar la matematică), cred că ar trebui să facem și noi școli de înaltă performanță, poate chiar pe lângă universitățile de tradiție. Turcii au făcut asta chiar  la noi în țară și este paradoxal faptul că noi nu reușim acest lucru.

– Dvs ce șanse dați elevilor români care vor participa la IMO 2018? Prof. dr. Radu Gologan spune că este foarte greu de concurat cu echipele care au asiatici în componență.

– IMO este cea mai amplă și mai prestigioasă competiție de matematică la nivel mondial, adresată elevilor. Din multe puncte de vedere, IMO reflectă sistemul de învățământ al unei țări la nivel de elite și reprezintă o selecție reală a talentelor matematice care urmează să studieze la universitățile de prim rang ale lumii.

Eu cred că elevii români au șanse mari să obțină rezultate foarte bune. Au o pregătire generală foarte bună în spiritul IMO, la care se adaugă experiența concursurilor naționale și internaționale. Ceea ce este dificil de prevăzut în acest moment este cât de mult vor fi ajutați de talentul lor în abordarea problemelor foarte grele din concurs, problemele 3 și 6, care vor face diferența la vârf.

– Cât de important considerați că este pentru municipiul Cluj-Napoca faptul că această competiție se organizează aici, în Anul Centenarului? 

– În primul rând, să remarcăm faptul că doar cel mult 59 de orașe (unele au organizat de mai multe ori) din lume au organizat până în prezent această prestigioasă competiție. Să te găsești pe această listă înseamnă foarte mult. Apoi, orașul cu istoria sa și organizarea IMO rămân în memoria tuturor participanților. Datorită participării numeroase, legătura cu Centenarul Unirii este importantă pentru că prezintă o pagină a istoriei noastre ca națiune și țară într-un cadru internațional foarte larg.

M. TRIPON