Prof. Constantin Albinetz, directorul Muzeului Municipal Dej: Nici un oraş, cu un trecut istoric bogat, nu se poate identifica fără existenţa unui muzeu

În anul 1899, membrii Societăţii pentru literatură, istorie şi etnografie a comitatului Solnoc-Dăbîca au pus bazele unei colecţii muzeale care cuprindea 3.791 piese de arheologie, artă şi etnografie. Iniţial, colecţia a fost găzduită de Liceul de Stat din Dej, pentru ca în 1925 să devină instituţie de sine stătătoare, reprezentativă pentru un oraş, reşedinţă de judeţ.

De-a lungul existenţei sale, muzeul dejean a desfăşurat activităţi muzeale specifice (expoziţii de bază şi temporare) şi a găzduit evenimente culturale diverse: şezători literare şi muzicale, creaţie plastică, proiecţii de scurt metraje, concursuri pe diverse teme, lansări de carte, întîlniri cu istorici, artişti şi scriitori consacraţi. Astfel, muzeul a rămas, şi persistă în memoria colectivă a dejenilor, ca o instituţie etalon în domeniul culturii, cu implicare directă în majoritatea evenimentelor culturale ale oraşului.

– Anul acesta Muzeul Municipal Dej împlineşte 90 de ani. E mult, e puţin ? Ce relevanţă are această vîrstă în istoria oraşului?

– Muzeul Municipal Dej, înfiinţat în 1925, s-a numărat printre cele 20 de muzee existente în Transilvania în perioada 1919-1929. În Regulamentul de funcţionare al muzeului, la articolul 1 se arăta motivaţia înfiinţării acestei instituţii: ,,pentru colecţionarea şi păstrarea materialului de valoare istorică din oraş şi judeţ şi pentru răspîndirea culturii în toate straturile populaţiei”. Prin urmare, astăzi, după 90 de ani,  putem spune că misiunea muzeului a fost şi rămîne aceea de a cerceta, interpreta şi „tezauriza” trecutul, într-un context al prezentului şi viitorului, de a fi util comunităţii prin informaţiile oferite privind istoria acestor locuri şi prin activităţile cultural-educative desfăşurate.

De-a lungul timpului muzeul dejean şi-a dezvoltat colecţiile de arheologie, istorie, numismatică, artă plastică, etnografie şi colecţia tehnică, iar rolul instituţiei este de a le prezenta publicului. Astfel, creaţia materială şi spirituală a comunităţilor de la confluenţa Someşurilor şi evoluţia istorică a oraşului Dej, fac obiectul unor expoziţii permanente, în timp ce organizarea unor expoziţii temporare sau alte evenimente culturale au în vedere valorificarea rolului instructiv-educativ şi recreativ al muzeului.

Niciun oraş, cu un trecut istoric bogat, nu se poate identifica fără existenţa unui muzeu. Cu atît mai puţin Dejul, care a împlinit 800 de ani de atestare documentară, muzeul fiind instituţia chemată să-i prezinte devenirea istorică, evoluţia în timp şi, nu în ultimul rînd, aspecte ale vieţii oamenilor de aici.

– Totuşi, mai este nevoie de muzee în era digitală?

– Muzeele au fost şi vor fi instituţii care păstrează memoria noastră culturală şi istorică, atît cea materială, cît şi cea spirituală. În ce priveşte „era digitală”, este de un real folos muzeelor dacă acestea ştiu să beneficieze de ea, să investească în tehnologii noi pentru a oferi vizite atractive. Marile muzee din România au sit-uri bine documentate sau tururi virtuale puse la dispoziţia internauţilor, astfel încît, de acasă, se poate vizita un muzeu sau altul, stînd în fotoliu. Pe urmă, trebuie avut în vedere faptul că timpul liber al oamenilor este mai puţin şi mai preţios. De aceea, pentru a-i face pe tineri sau pe adulţi să viziteze un muzeu, trebuie să le oferi o vizită interactivă, timp în care să interacţioneze cu exponatele din muzeu. Deşi exponatele pot fi văzute în mediul virtual, o vizită la muzeu este cu totul altceva, deoarece oferă un alt fel de experienţă, una nemijlocită, live, pe lîngă cea ştiinţifică şi vizuală.

În marile muzee putem vedea holograme ale marilor personalităţi, putem avea acces la informaţii scanînd etichetele exponatului sau accesa informaţia direct pe gadgeturile puse la dispoziţie de muzeu ca auxiliare ale unor expoziţii. Vă aduceţi aminte ce succes a avut expoziţia în 3D organizată în 2012, cu ocazia evenimentului Noaptea Muzeelor!

Un alt mod de a-i atrage pe vizitatori în muzeu, determinîndu-i să renunţe la calculatorul de acasă, este acela de a prezenta expoziţii temporare interesante, atractive şi irepetabile. Un exemplu de bună practică în acest sens sînt muzeele clujene: Muzeul Etnografic a adus două mari expoziţii de grafică ale artiştilor Rembrandt şi Dürer, iar Muzeul de Artă a prezentat publicului o parte din tezaurul Muzeului Naţional de Istorie al României din Bucureşti.

La Dej, din păcate, ne lipseşte structura de securitate pentru găzduirea unor astfel de colecţii şi fondurile necesare angajării în asemenea proiecte.

– Majoritatea muzeelor nu-şi permit aceste tehnologii moderne, sînt subfinanţaţe, amenajate în spaţii nepotrivite, neglijate, considerate nerentabile… Care este situaţia muzeului dejean?         

– În cei 90 de ani de existenţă, muzeul din Dej a avut de suferit din lipsa unui spaţiu adecvat. De-a lungul timpului a funcţionat în clădirea Primăriei Dej, în clădirea Prefecturii Judeţului Someş, în Claustrul mănăstirii franciscane, iar în prezent funcţionează în spaţiul unui fost restaurant, care evident că nu întruneşte condiţiile desfăşurării activităţii muzeale.

Anul acesta însă, muzeul dejean este pe cale să facă cel mai important pas din existenţa sa de pînă acum. Consiliul Local Dej, la iniţiativa domnului primar Costan Morar, a aprobat un proiect de hotărîre prin care se atribuie muzeului clădirea fostului Liceu Economic (corpul B al Colegiului Naţional ,,Andrei Mureşanu”). Am toată convingerea că în noul edificiu, amenajat corespunzător menirii sale, şi cu deschiderea spre cultură manifestată de administraţia locală, muzeul îşi va îndeplini pe deplin misiunea fixată în urmă cu 90 de ani: aceea de instituţie culturală care tezaurizează memoria noastră locală şi îşi arată respectul faţă de trecut, faţă de ce au creat locuitorii oraşului, a identităţii noastre, adică a ceea ce sîntem.

Dacă problema unui spaţiu adecvat a fost rezolvată, mai rămîne problema personalului angajat în muzeu, avînd în vedere volumul mare de muncă, desfăşurat: evidenţa şi inventarierea bunurilor muzeistice, managementul intituţiei, organizarea de expoziţii şi desfăşurarea activităţilor culturale, ghidaj pentru grupurile de vizitatori, muncă de secretariat şi multe, multe altele…

– Cred că în acest sens a fost lansată de către Radio România campania „365 de muzee în 365 de zile”, pentru a trage un semnal de alarmă privind situaţia în care se găsesc unele muzee din ţară, ameninţate cu totala lor dispariţie…

– Da, este o campanie de sensibilizare binevenită, la care s-a raliat şi Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), asociaţie din care face parte şi muzeul dejean. În fapt RNMR este îngrijorată de situaţia unor muzee, de retrocedarea patrimoniului muzeal, de subfinanţare şi subnormarea muzeelor.

Pornind de la această situaţie, RNMR a hotărît să înceapă un protest împotriva tuturor autorităţilor locale şi centrale care neglijează muzeele şi patrimoniul cultural. Primul protest va avea loc cu ocazia Nopţii Muzeelor, în 16 mai 2015. Fiecare muzeu participant îşi va acoperi o piesă valoroasă cu o pînză neagră, pentru a transmite publicului ideea că s-ar putea ca data viitoare să nu mai găsească deloc nici obiectul, nici muzeul.

– Muzeul dejean va participa la Noaptea Muzeelor, dar şi-a lansat propria campanie de promovare şi atragere a publicului prin proiectul „Exponatul lunii”. În ce constă proiectul şi ce impact a avut, pînă în prezent ?

– Cu prilejul aniversării a 90 de ani de existenţă muzeală la Dej, ne-am gîndit să prezentăm lunar publicului dejean, şi nu numai, unele dintre cele mai interesante şi atractive piese aflate în patrimoniul instituţiei. În luna ianuarie am expus resturile fosile de mamut descoperite în localitatea Nireş (jud. Cluj), în februarie vizitatorii au putut vedea Cazania lui Varlaam, prima carte tipărită în Moldova în limba română, iar în luna martie am expus „Diploma de Cetăţean de Onoare” al oraşului Dej, acordată lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Aceste expoziţii lunare s-au bucurat de succes, mai ales în rîndul elevilor dejeni, deoarece ei reprezintă un segment important al publicului ţinţă al muzeului.

– Succes pe mai departe!

M. Vaida