Primarul comunei Aiton, social democratul Nicolae Făgădar: Nici o palmă de pămînt nelucrat

Primarul comunei Aiton, social democratul Nicolae Făgădar, vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia despre starea unităţii administrative pe care o conduce, de la partea administrativă, pînă la aspectele sociale şi economice. Nicolae Făgădar dezvăluie că una dintre problemele majore este dată de lipsa infrastructurii rutiere judeţene, care este foarte degradată. El spune că responsabil de acest lucru este Consiliul judeţean Cluj.

Rep: Ce înseamnă să fii primar în această comună?

Primarul Nicolae Făgădar: A fi primar în comuna Aiton, pentru mine este o cinste şi totodată o onoare, avînd în vedere faptul că această comună străveche, cu datini, tradiţii şi obiceiuri inegalabile, a fost de-a lungul anilor uitată de cei care au condus destinele ei. Aitonul este la această oră o comună în plină dezvoltare, o comună care nu are nici o palmă de pămînt nelucrat, cu oameni harnici, dîrji, respectuoşi şi, datorită acestor lucruri consider că a fi primar aici este o cinste. A fi primar în Aiton înseamnă a fi alături de oameni, a-i înţelege cu bune şi rele, a iubi aceste locuri şi oamenii, fiindcă dacă nu iubeşti oamenii, locurile, obiceiurile şi datinile în Aiton, niciodată nu vei putea avea performanţă.

Rep: Care sînt cele mai acute probleme cu care vă confruntaţi în comună şi ce soluţii ar fi pentru a fi depăşite?

Nicolae Făgădar: Cele mai acute probleme cu care ne confruntăm în momentul de faţă sînt date de lipsa infrastructurii rutiere judeţene, care este foarte degradată. Deşi prin comuna noastră trec două drumuri judeţene – DJ 103 M Vîlcele – Rediu – Aiton şi DJ 103 G Tureni – Ceanu Mic – Aiton – Gheorgheni-, acestea au fost uitate de cei care le deţin în administraţie, respectiv Consiliul Judeţean Cluj, nemaifiind reabilitate de ani de zile. De aici şi lipsa de investitori care ar putea crea locuri de muncă şi ar ajuta la dezvoltarea comunei. În prezent, din bugetul propriu a fost întocmit proiectul tehnic de introducere a apei potabile în Aiton, organizarea licitaţiei etc. Una dintre problemele alarmante este cea generată de populaţie: aceasta este destul de îmbătrînită, iar numărul tinerilor este tot mai mic. O altă problemă este legată de lipsa de personal din primărie. Guvernul Boc a blocat posturile în 2009 şi ele nu au fost deblocate pînă azi. Datorită plecării sau decesului unor angajaţi, de un an şi jumătate în primărie lucrăm şase angajaţi – fără asistent social, guard, casier, poliţişti comunitari, inginer agronom, iar AJPS Cluj ne solicită acreditarea compartimentului de asistenţă socială din comună, care trebuie să aibă doi angajaţi. Deşi din primăvara anului 2011 am solicitat deblocarea posturilor, avînd avizul favorabil al Direcţiei Finanţelor Judeţene Cluj, nici pînă astăzi nu s-a primit răspuns. Cum poţi fi performant cu şase angajaţi, din care fac parte primarul, viceprimarul şi secretarul? Cum pot să dau atribuţiuni de asistenţă socială contabilei, viceprimarului sau altui angajat, pentru suma de 560 lei pe care îi primeşte un angajat al primăriei? Aceste neajunsuri sînt doar cîteva din cele cu care ne confruntăm zilnic.

Rep: Care este profilul bugetului din Aiton, care sînt principalele capitole, principalele investiţii cuprinse în buget?

Nicolae Făgădar: Bugetul de venituri al comunei provine din impozite locale, cote şi sume alocate de Consiliul Judeţean Cluj, dar şi sume din TVA, cuprinzînd la cheltuieli următoarele capitole: Administraţie Publică; Autorităţi Publice şi consilieri; Copii institutionalizaţi; Pază şi Ordine; PSI; Situaţii de urgenţă; Şcoală; Sănătate – Dispensar uman; Cultură – bibliotecă, sport, cămine culturale, tineret, capele, monumente şi alte activităţi culturale; Asistenţă Socială; Administrativ; Iluminat public; Mediu; Agricultură; Drumuri şi poduri. În ceea ce priveşte proiectele şi obiectivele pe care le avem în vedere pentru următorii ani vreau să vă prezint cîteva dintre ele: vor fi demarate lucrările de introducere a apei potabile în satul Aiton, concomitent cu racordarea la reţea a tuturor familiilor care doresc; întocmirea documentaţiei pentru accesarea de fonduri europene în vederea realizării canalizării în cele două sate; refacerea şi asfaltarea tuturor străzilor din cele două sate; continuarea demersurilor la Consiliul Judeţean Cluj pentru asfaltarea celor două drumuri: DJ 103, M Vîlcele – Rediu – Aiton, şi 103 M, Tureni – Aiton-Gheorgheni; modernizarea reţelelor de iluminat public în cele două sate; refacerea fîntînii din centrul satului Rediu – ca rezervă de apă pentru P.S.I.; sprijinirea în continuare a celor cinci biserici cu sume de bani; o atenţie deosebită se va acorda în continuare funcţionării în cele mai bune condiţii a procesului de învăţămînt; sprijinirea celor două societăţi care lucrează terenurile agricole, pentru a se putea respecta contractele încheiate cu locuitorii comunei; vom susţine în continuare ansamblul de dansuri populare Aitoneana al şcolii cu clasele I – IV Aiton. De asemenea, vom sărbători cuplurile care împlinesc 50 ani de căsătorie şi pe veteranii de război şi vom organiza sărbătoarea „Fiii Satului”. Nu în ultimul rînd, vom acţiona pentru finalizarea lucrărilor de modernizare a terenului de sport pentru tineri şi vom crea condiţii pentru atragerea de investitori prin punerea la dispozitie a unor suprafeţe de teren în vederea creării de locuri de muncă, unde vor fi angajate toate persoanele din comună plecate în alte localităţi.

Rep: Care este situaţia învăţămîntului din comună şi cum sînt asigurate serviciile medicale?

Nicolae Făgădar:    În comuna Aiton, în cursul anului 2010 a fost desfiinţată şcoala din satul Rediu din lipsa elevilor. În prezent funcţionează şcoala din Aiton cu clasele I – IV, la care sînt aduşi şi elevii din satul Rediu. Elevii din clasele V – VIII sînt transportaţi, cu microbuzul la şcoala din Tureni. Şcoala din Aiton a fost renovată în totalitate beneficiind de cele mai bune condiţii: apă, încălzire centrală etc. În cursul anului 2010, am dat în folosinţă un dispensar uman ultramodern, construit din bugetul comunei, cu apartament de serviciu, cabinet stomatologic şi cu condiţii de muncă de excepţie.

Rep: Ce transformări au avut loc în comună şi ce ar mai fi de făcut?

Nicolae Făgădar: În anul 2004, cînd am fost ales primar al comunei, cele două sate păreau abandonate şi lipsite de orice perspectivă. A fost o muncă enormă pentru a convinge populaţia că nu au fost abandonaţi şi că ne putem redresa. Am început reconstrucţia celor două sate, de la instalarea becurilor de iluminat public, pietruirea drumurilor, reabilitarea şcolilor, sprijinirea bisericilor, introducerea gazului metan, reconstrucţia celor două cămine culturale, construirea unui dispensar uman, deschiderea unei farmacii, construcţia unui monument, construcţia a două capele mortuare multiconfesionale în cele două sate, asfaltarea a 4,5 km de drumuri comunale, întocmirea documentaţiei pentru introducerea apei potabile în satul Aiton şi a reţelei de canalizare în satul Rediu, sărbătorirea cuplurilor care au împlinit 50 ani de căsătorie, fii satului, veterani de război, înfiinţarea ansamblului de dansuri populare cu tradiţiile din comună – ansamblu care este alcătuit din elevii şcolii generale Aiton. Sînt doar cîteva din realizările celor opt ani şi nu aş vrea să nu menţionez că datorită implicării mele am atras pe raza comunei două societăţi mari cu profil agricol, care au arendat terenurile agricole ale sătenilor iar azi pot spune că nu mai există nici un metru de pămînt nelucrat. Avem şase fermieri care deţin în totalitate 3500 ovine şi 150 capete bovine, deci comuna noastră este pe val, are posibilităţi, iar nouă ne revine sarcina de a fructifica aceste posibilităţi în favoarea acestor locuitori. Consider primordial în viitorul apropiat reabilitarea drumurilor judeţene 103 M şi 103, G pentru a da posibilitatea investitorilor să vină şi să creeze noi locuri de muncă, sprijinirea cu sume de bani de la guvern pentru introducerea apei potabile şi canalizării şi nu în ultimul rînd deblocarea urgentă a posturilor blocate, pentru a ne putea desfăşura activităţile multiple pe care le avem zi de zi la primărie. Şi dacă tot facem parte din Zona metropolitană Cluj-Napoca, să fim şi noi sprijiniţi pentru a realiza reducerea diferenţei cu privire la modul de viaţă dintre cei de la oraş şi cei de la sate, consider că nu trebuie să plătim taxe şi impozite şi să nu primim nimic.

Rep: Cît a beneficiat comuna Aiton de pe urma fondurilor europene?

Nicolae Făgădar: Din nefericire, aşa cum am arătat, comuna noastră nu a beneficiat de fonduri europene, tot ce am realizat a fost din bugetul propriu. Deşi am depus proiecte pentru apă şi canalizare, pentru încălzirea instituţiilor publice cu captare solară, proiecte care au fost întocmite de specialişti şi care aveau punctaj maxim, nu au fost aprobate. Nu pot să înţeleg de ce?! Sau poate ştim cu toţii. Sper însă că pe viitor lucrurile se vor schimba.

Rep: Cînd aţi intrat în P.S.D. şi de ce aţi ales această formaţiune politică?

Nicolae Făgădar: În cursul anului 2002 m-am pensionat din M.A.I. şi, fiind din Aiton m-am retras la casa părintească. Văzînd decepţia locuitorilor comunei şi starea de paragină în care au ajuns cele două sate, la insistenţele locuitorilor din comună am hotărît să mă implic şi să particip activ la salvarea celor două sate şi redarea demnităţii locuitorilor. Nu puteam face acest lucru decît prin îndeplinirea unei funcţii de conducere în administraţia locală, motiv pentru care am acceptat propunerea organizaţiei P.S.D. Aiton, dar şi datorită faptului că ideile şi convingerile mele politice se regăseau în programul organizaţiei P.S.D., iar pe membrii organizaţiei judeţene şi locale îi cunoşteam ca fiind persoane cu caractere puternice, loiale şi cinstite.

C.P.