Prevenirea conflictelor

AGERPRES

Comisia pentru Consolidarea Păcii din cadrul ONU (PBC), prezidată în 2018 de România, îşi concentrează activitatea pe prevenirea conflictelor, în conformitate cu noile obiective ale Naţiunilor Unite de menţinere a păcii în lume.

‘În timp ce costul financiar al conflictelor este nesustenabil, costul uman este de nesuportat’, spune secretarul general al organizaţiei, Antonio Guterres, în raportul privind Consolidarea şi Susţinerea Păcii prezentat în cadrul Adunării Generale. Odată ce prevenirea ‘’devine o nouă religie’’ la Naţiunile Unite, schimbarea de paradigmă presupune că, în loc să cheltuim pe conflict, cheltuim pentru pace.

În acest context, planul de lucru al PBC include printre priorităţi abordarea regională, parteneriatele, susţinerea păcii, sinergiile şi comunicarea.

Având în vedere că numărul conflictelor violente aproape s-a triplat în ultimii zece ani, în 2016 paradigma s-a schimbat de la construirea păcii post-conflict la prevenire. Consiliul de Securitate şi Adunarea Generală a ONU au adoptat rezoluţii similare privind revizuirea arhitecturii ONU de consolidare a păcii, care au introdus conceptul de susţinere a păcii, prin prevenirea izbucnirii, escaladării, continuării şi recrudescenţei conflictelor, abordarea cauzelor profunde, asigurarea reconcilierii naţionale şi avansarea spre redresare, reconstrucţie şi dezvoltare.

În noua viziune, prevenirea devine o prioritate transversală şi este văzută ca un set larg de activităţi care abordează cauzele principale ale conflictului. Activităţile clasice de prevenire – cum ar fi medierea, diplomaţia preventivă, cooperarea şi dialogul – se intersectează acum cu Agenda pentru Dezvoltare Durabilă din 2030 şi cu dimensiunea drepturilor omului.

Prevenirea nu numai că salvează vieţi, dar este rentabilă financiar. Un studiu comun efectuat de ONU şi Banca Mondială, publicat la Washington DC la 6 martie 2018 (‘Căi pentru Pace: Abordări incluzive pentru prevenirea conflictelor violente’) estimează că prevenirea efectivă ar duce la economisirea a 5 până la 70 de miliarde de dolari pe an pentru ţările afectate şi comunitatea internaţională.

Un număr semnificativ de conflicte se află în Africa. Contrar unor stereotipuri, Africa nu este săracă. În timp ce mulţi oameni din ţările africane trăiesc în sărăcie, continentul este bogat în ceea ce priveşte potenţialul uman şi resursele naturale. Potrivit statisticilor, în 2015, ţări din Africa au exportat minerale şi petrol în lume în valoare de 232 miliarde de dolari. Potenţialul de minereuri al Africii este estimat la zeci de mii de miliarde de dolari. Ţările africane au nevoie de condiţii pentru a valorifica această bogăţie pentru propria lor dezvoltare. Pacea, stabilitatea şi democraţia sunt ingrediente esenţiale în acest sens, dar întrucât există multe stimulente pentru alimentarea conflictelor, stimulentele pentru prevenirea acestora sunt prea puţine. Crearea unei păci durabile necesită transparenţă, incluziune, participare şi consultarea tuturor actorilor politici şi sociali din ţările respective, dar şi stimulente pentru dezvoltare. În acelaşi timp, activităţile de consolidare a păcii în toate etapele trebuie să respecte suveranitatea naţională şi să se bazeze pe proprietatea locală, comentează preşedintele PBC, ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, într-un comentariu transmis Agerpres.

Din perspectivă economică, pe termen scurt, eforturile de consolidare a păcii se concentrează în principal pe ajutorul umanitar şi pe finanţarea instituţională. Dar, pe termen lung, susţinerea păcii necesită crearea unor întreprinderi şi oportunităţi de afaceri, ocuparea forţei de muncă şi creştere economică. Deoarece principala provocare economică a consolidării păcii este de a genera un mediu favorabil dezvoltării durabile, implicarea mai strategică în sectorul privat este esenţială în modelarea şi implementarea priorităţilor pentru consolidarea păcii. Comunicarea are, de asemenea, un rol şi ar fi înţelept să invităm mass-media să devină partener în creşterea gradului de conştientizare cu privire la construirea şi susţinerea păcii, ori de câte ori este posibil.

Costurile războaielor şi conflictelor care au loc în prezent în lume sunt estimate la 10 mii de miliarde de dolari. În ultimii zece ani, comunitatea internaţională a cheltuit 235 miliarde de dolari pentru operaţiuni umanitare, menţinerea păcii şi refugiaţi, din care 45 de miliarde de dolari numai anul trecut. Mai mult de 1,5 miliarde de persoane locuiesc în ţări afectate de conflicte violente. Aproape jumătate dintre persoanele care trăiesc în sărăcie extremă locuiesc în ţări afectate de conflicte şi situaţii fragile şi, dacă nu se iau măsuri concertate până în 2030, se estimează că procentajul celor aflaţi în această situaţie va ajunge la 80% până în 2035. Parafrazând cuvintele lui Mahatma Gandhi, părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă nonviolente, se poate spune că ‘sărăcia este cea mai gravă formă de violenţă’.

Comunitatea internaţională a răspuns prea des numai după ce a început o criză şi ONU a fost în mod tradiţional cunoscută pentru reacţia sa la conflict, mai degrabă decât pentru prevenirea conflictelor. Adunarea Generală a ONU a creat în 2005 Comisia pentru Consolidarea Păcii (PBC – Peacebuilding Commission), organism care oferă recomandări Consiliului de Securitate, Adunării Generale şi ECOSOC în situaţii de importanţă majoră privind consolidarea păcii.