Potrivit unei decizii a CJUE, Instituţiile din România nu mai pot face schimburi de date cu caracter personal

Instituţiile din România nu mai pot transmite între ele datele cu caracter personal ale cetăţenilor Românei, fără ca aceştia să îşi dea acordul sau să fie informaţi în prealabil. Acest lucru este impus printr-o decizie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) luată la sesizarea Curţii de Apel Cluj, în dosarul Smarandei Bara împotriva Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Instanţa din România a solicitat Curţii de Justiţie să stabilească dacă dreptul Uniunii se opune ca o autoritate a administraţiei publice a unui stat membru să transmită date cu caracter personal unei alte autorităţi a administraţiei publice, în vederea prelucrării lor ulterioare, fără ca persoanele vizate să fi fost informate despre această transmitere şi despre această prelucrare.

Decanul Baroului Cluj, Mircea Pop, a anunţat vineri că demersul pe lîngă CJUE a apărut după ce Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a început să emită, în baza unui ordin al preşedintelui acestei instituţii, impuneri pentru asigurările de sănătate celor care practică profesii liberale. Pop a explicat că CNAS a putut să emită impunerile după ce a semnat un protocol cu ANAF pe baza căruia primea informaţii despre veniturile contribuabililor.

”Am aflat doar în procese de acest demers. Atunci mai mulţi avocaţi ne-am strîns şi am început un proces colectiv în care am atacat ordinul şi protocolul”, a spus Pop. În timpul procesului, avocaţii au solicitat Curţii de Apel Cluj să ceară poziţia CJUE cu privire la legalitatea actelor emise de CNAS şi ANAF. După mai bine de un an de judecată, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit că UE se opune transmiterii de date cu caracter personal între două instituţii fără acordul persoanelor.

“Curtea concluzionează că dreptul Uniunii se opune transmiterii şi prelucrării de date personale între două autorităţi ale administraţiei publice a unui stat membru fără ca persoanele vizate să fi fost informate în prealabil despre această transmitere sau despre această prelucrare”, a stabilit CJUE. În hotărîrea de joi, Curtea consideră că “cerinţa prelucrării corecte a datelor personale obligă o autoritate a administraţiei publice să informeze persoanele vizate despre transmiterea acestor date unei alte autorităţi a administraţiei publice în vederea prelucrării lor de către aceasta din urmă în calitate de destinatar al datelor menţionate. Directiva impune expres ca orice eventuală limitare a obligaţiei de informare să fie adoptată prin măsuri legislative”.

Curtea subliniază că legea română care prevede transmiterea gratuită a datelor personale către casele de asigurări de sănătate nu constituie o informare prealabilă care să permită scutirea operatorului de obligaţia de a informa persoanele de la care colectează datele. Astfel, legea în cauză nu defineşte nici informaţiile transmisibile, nici modalităţile de efectuare a transmiterii, acestea figurînd numai într-un protocol bilateral încheiat între administraţia fiscală şi casa de asigurări de sănătate.

Mircea Pop a spus că hotărîrea CJUE va fi utilă pentru foarte mulţi contribuabili români care se judecă în prezent cu CNAS, precizînd că decizia instenţei europene este obligatorie în România începînd de joi.

C.P.