Postul Crăciunului începe vineri

Postul Crăciunului, care este închinat în primul rînd sărbătorii Naşterii Domnului şi Mîntuitorului nostru Iisus Hristos, începe în Biserica Ortodoxă vineri, 15 noiembrie, şi ţine pînă în ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie, inclusiv, care este zi de post aspru.

Potrivit Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, anul acesta lăsatul de sec se face în seara de 14 noiembrie, iar ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decît în celelalte zile. Se ajunează pînă la ceasul al IX-lea (ora 15:00), cînd se obişnuieşte să se mănînce, în unele părţi, grîu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfîntului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon.

În unele zone se ajunează pînă la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Mîntuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvîrşită atunci în acest scop, menţionează pr. prof. dr. Ene Branişte în lucrarea „Liturgica generală”.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament în aşteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. După unii tîlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, cînd acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrînare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvîntări despre acest post, numit “postul din luna a zecea”.

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile, unii posteau numai şapte zile, alţii, şase săptămîni, unii ţineau un post mai aspru, alţii, unul mai uşor. Sinodul local din Constantinopol, ţinut în anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat însă durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărînd ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începînd cu data de 15 noiembrie.

Postul Crăciunului reprezintă o abţinere de la lucrurile rele care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, avînd multe dezlegări la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin şi untdelemn, în toate zilele de sîmbătă şi duminică, în perioada 21 noiembrie – 16 decembrie, inclusiv.

Potrivit părintelui Ene Branişte (“Liturgica generală”), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. După rînduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea pînă în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), cînd se mănîncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn. Marţea şi joia se mănîncă legume fierte, drese cu untdelemn şi se bea vin, iar sîmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, cînd postul devine mai aspru).

Dacă lunea, marţea sau joia cade prăznuirea vreunui sfînt cu doxologie mare, se dezleagă la peşte iar miercurea şi vinerea, la vin şi untdelemn, dar se mănîncă numai o dată pe zi. Tot astfel, dacă miercuri sau vineri se întîmplă să cadă sărbătorirea unui sfînt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului, 24 decembrie, numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mîntuitorului, în felul acesta cinstind marea sărbătoare care are să vină.