Pledoarie pentru susținerea agriculturii în vreme de criză

Se pare că pandemia Covid – 19 a redus din…muniția înverșunaților luptători politici din PNL și PSD, ba mai mult, chiar ,, comandantul’’ oștirii aflate la guvernare, Klaus Iohannis, pare a nu mai fi atât de războinic cu urmașii lui Dragnea.
Războiul se duce, acum, cu acest Coronavirus necruțător cu nimeni, în care se pierd vieți omenești și se blochează procese economice cu mari repercursiuni naționale și internaționale. Starea de necesitate a generat un fel de pace în rândul unor specialiști ai eșicherului politic, care au și curajul de a se consulta, de a propune măsuri și soluții ce pot contribui la depășirea acestei dureroase crize.
Apropo de simțul măsurii în cee a ce facem și declarăm, desprins din recentul apel al ministrului Agriculturii, Adrian Oros, publicat și de cotidianul Făclia, în ediția de marți, Prof. univ. dr. Ivan Ilarie, apreciază direcțiile prioritare enumerate de ministrul Oros pe linia dezvoltării acestui sector ce trebuie să asigure hrana românilor, subliniind că cele trei lucruri pe care orice om trebuie să le aibă asigurate pentru a putea trăi sunt: apa, hrana și adăpostul la care se adaugă, în situații ca cea de astăzi, medicii şi medicamentele. Fără acestea, toate celelalte nevoi devin secundare și neimportante – nu mai contează daca ești mai sus sau mai jos pe scara socială, dacă ești iubit, respectat sau apreciat. Dintre cele trei lucruri fundamentale care determină existența noastră materială, poate că mâncarea este cea mai importantă. Într-un fel sau altul apa o găsești de la natură, dacă ai noroc să locuiești în proximitatea ei. Adăpostul îl poți clădi din ceea ce natura ne pune la dispoziție: lut, piatră, lemn, sau mai nou beton, cărămidă sau noile combinații de materiale de construcție. Mâncarea însă necesită muncă, timp și noroc de la Dumnezeu de a avea și vreme cu condiții meteo potrivite. Mulți susțin că o criză alimentară s -ar putea produce în anii care vin. Ceea ce știm cu siguranță e că populația globului crește într-un ritm amețitor si dacă în anul 1900 eram 1.6 miliarde, din 1960 (când eram 3 miliarde) încoace, la fiecare 10-13 ani se mai adugă câte un milliard (în noiembrie 2011 am fost 7 miliarde iar azi suntem 7.72 miliarde- după “Worldometer”) și toți trebuie să se hrănească.
Aceste realități dure ne permit să recomandăm Guvernului, susține în pledoaria sa Ilarie Ivan, să stopeze sau să limiteze prin metode folosite şi de către alte state din UE, vânzarea terenurilor agricole către străini şi să sprijine agricultura cel puțin ca în anul trecut. În primul rând pentru că prețul terenului în țară este foarte mic (în Europa un hectar poate ajunge la 40.000 de euro), apoi cine va deține teren agricol şi va produce mâncare peste câțiva ani va fi un om bogat. „Având în vedere puternica zguduire a solidarității globale şi europene produsă de coronavirus, tendința oamenilor de pe întrega planetă de a stoca cantități mai mari de produse alimentare, credem că dacă dăm un sprijin substantial agriculturii noastre, reprezintă un act patriotic care vizează însăși asigurarea securităţii naţionale. Oprirea importurilor de hrană în această situație de criză (doamne ferește), fiecare stat încercând să-şi asigure mai întâi propria populație cu alimente (vrem nu vrem multă lume face azi stocuri), ar putea produce mari necazuri românilor, situația datorându-se doar politicii guvernamentale românești, știindu-se că potențialul agriculturii noastre este de a putea hrăni cca 80 de milioane de oameni’’, arată Ilarie Ivan. Discuțiile purtate cu specialiști, fermieri mari şi mici, dezbaterile on line cu colegii din Departamentul de agricultură al PSD, subliniază fostul consilier al ministrului, Petre Daia, au condus la un punctaj de probleme postat public de Petre Daea, cu rugămintea adresată Guvernului PNL de a lua în analiză, situația în care ar avea de câștigat toți romanii, adică întreaga țară, prin asumarea următoarelor propuneri:
Însămânțarea la timp a întregii suprafețe a țării, asigurarea factorilor de producție necesari, înspecial: seminţe și motorină; Pornirea urgentă a sistemelor de irigații și continuarea investițiilor; punerea în funcțiune a stațiilor de pompare și umplerea canalelor principale, asigurarea gratuită a apei; Punerea în stare operațională a sistemului de combatere a grindinei şi de creștere a precipitațiilor, precum și continuarea investițiilor în acest domeniu; Punerea în funcţiune a Casei de Comerț Agroalimentar UNIREA, pentru ca românii să aibă acces la alimente sănătoase; Continuarea înregistrării cererilor online pentru subvenții pe anul 2020 la Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură; sunt în joc 2 miliarde euro de la Uniunea Europeană; Continuarea și operaționalizarea tuturor programelor de susținere existente în cadrul MADR ( tomate, usturoi, lână, motorină, etc.); Relansarea investițiilor în sectorul de reproducție porc și pasăre. Sunt legi aprobate pentru suma totală de 500 milioane euro, agreate de CE, dar din nefericire, sunt blocate de guvern; Relansarea investițiilor în zona montană pentru crearea unor centre de sacrificare, a unor mini-fabrici pentru producția de lapte, produse din carne, ulei, făină, mălai, sucuri, ceaiuri, conserve, solicitate de locuitorii din zonă. Legile sunt aprobate pentru o sumă totală de 152 milioane euro, din nefericire și acestea sunt blocate de guvern; Scutirea de plata impozitelor pentru agenții economici din domeniul agroalimentar; Acordarea de credite fără dobândă; Acordarea unui sprijin financiar pentru cei care angajează și mențin forța de muncă. Aplicarea șomajului tehnic și plata salariilor să fie făcută de către stat până la reluarea producției; Scutirea taxelor de mediu pentru ambalaje pe perioada crizei;
Punerea în aplicare imediată a acestor măsuri va da siguranță domeniului și va contribui la dezvoltarea potențialului agricol al țării. „Apreciind nevoia de echilibru politic, responsabilitate și omenie, acestea sunt primele propuneri, primele oferte ale specialiștilor social – democrați, de care Guvernul României trebuie să țină seamă în dimensionarea măsurilor financiare ce trebuie să stimuleze revigorarea producțiilor din sectoarele agricole, pe ambele imperative ale calității și productivității’, conchide prof. univ. Ilarie Ivan. Ba mai mult, adăugăm noi, văzând că acum nu ne putem achiziționa recuzita echipamentelor necesare protecției medicale cerută de coronavirus, un blocaj în importul de alimente din Polonia, Germania, Franța și alte țări, ar putea genera derapaje cu urmări nebănuite, pe care clasa politică nu trebuie să o minimalizeze.
Dumitru VATAU