Platanul din Câmpeni, în competiția Arborele European al Anului 2019, Tree of the Year 2019

Sunt necesare, până în 28 februarie, câteva mii  de voturi, pe site-ul www.treeoftheyear.org, pentru clasarea pe primul loc în Europa a platanului secular din Câmpeni. Pentru vot se aleg doi copaci, platanul din Câmpeni și încă un arbore candidat, se apasă pe Hai să votăm, se introduce adresa proprie de e-mail, se bifează Nu sunt robot+selecție imagini conform cerinței. Se trimite opțiunea destinatarului, iar apoi, din adresa proprie de e/mail se deschide mesajul primit și se confirmă votul. Ceremonia de premiere a câștigătorului din 2019 se va derula la Palatul Parlamentului din Bruxelles.

Platanul secular din Câmpeni (Platanus hibrida) a câștigat, deja, competiția Arborele Anului 2019 din România.

Partenerul național al proiectului European Tree of the Year 2019 este Universitatea București, Facultatea de geografie, CARTEDD.

Înalt de 21 de metri, cu o circumferinţă a trunchiului de 4,60 m şi diametrul de 1,40 m, platanul este, neîndoielnic, axul oraşului Câmpeni, un simbol al aşezării istorice din inima Ţării Moţilor, atestate documentar la 1587. Privirea ne este de îndată atrasă de falnicul arbore care a rezistat, eroic, două secole, dar era gata-gata să fie tăiat, barbar, în 2018, din dispoziţia câtorva autorităţi locale. Cu o încăpăţânare care frizează deja patologicul, nu s-a renunțat, nici azi, la ideea intervenției asupra  platanului.

Oraşul are nevoie, categoric, de proiecte de bun gust, durabile, care să-i pună în lumină valorile istorice, şi nu de kitschurile care au ajuns să paraziteze, în prezent, zona urbană centrală. Pretextul invocat de primarul orașului pentru tăierea platanului ar fi fost un aşa-zis ”proiect de reorganizare urbană”. În fapt este vorba de o dezorganizare, prin modul grotesc în care se intervine în spaţiul civic. La doi metri de arbore a şi fost demarată construcţia unui imobil ce ar fi urmat să completeze spaţiul casei de cultură a oraşului. Numai că tot ce s-a întâmplat în acest lamentabil ”proiect” a sfidat, brutal, tocmai cultura, civilizaţia. Că este vorba de o jalnică improvizaţie o dovedesc chiar şi mormanele de gunoaie din şantierul devenit un mare focar de infecţie, chiar lângă Primărie.

Un şantier insalubru – o groapă de gunoi a orașului – cum nu s-a mai văzut în Europa, un şantier care a degradat, în sine, până şi ”proiectul” găunos. Șantierul este abandonat de doi ani, firma constructoare fiind în faliment. Pe de altă parte, în faţa Primăriei, în contrast izbitor cu linia istorică arhitecturală, îţi bruschează privirea un poliedru de plastic populat cu o aşa-numită dioramă a Munţilor Apuseni – amalgam de piese fără nici o valoare artistică, care se pretind a fi o emblemă pentru Ţara Moţilor! Nu uităm să amintim că exact în Anul Centenarului Marii Uniri, Primăria a lansat şi ideea utopică a demolării faimosului Pod Ferdinand peste Arieş, inaugurat de Regii Ferdinand şi Maria ai României, în timpul vizitei de la Câmpeni, din  28 mai 1919.

”Trebuie să ai ochi, să vezi frumuseţea unui copac, felul în care s-a dezvoltat, să cauți informații despre istoria lui, dar şi despre specia căreia îi aparţine. Când faci conexiunile cu viaţa unui copac, simţi cum îţi transmite energiile lui, devii intuiție, meditație, eşti Zen. Am căutat date despre acest platan, despre omul care l-a plantat la Câmpeni. Specialiştii  estimează vârsta arborelui la 200 de ani.

Acum două secole, în zonă nu circulau maşini. Aşadar copacul a fost adus la Câmpeni cu calul ori în căruţă. Presupun că moţul care l-a plantat ştia că platanul este tipic marilor oraşe, că este o specie urbană, a civilizaţiei. Şi-a dorit ca şi Câmpeniul să aibă propriul platan. L-a adus cine ştie de unde, cu gândul că va da valoare oraşului. Şi o dovadă a dedicării acelui om faţă de societate: nu l-a plantat la el în curte ci în mijlocul oraşului, pe o axă de-a dreptul cosmogonică. După 200 de ani, cineva vine şi ne spune: îl tăiem, construim ziduri în locul lui. Exista deja o casă de cultură în Câmpeni, suficient de mare, care corespundea nevoilor aşezării, doar că trebuia să fie renovată. Nu era nevoie de o extindere împinsă abuziv până la doi metri de copac. Ziduri poţi să construieşti oricând, dar unui copac, precum platanul din Câmpeni, i-au trebuit 200 de ani să ajungă atât de falnic precum este azi. Nu poţi nicidecum avea o atitudine ostilă faţă de un copac”, susține avocat Stana Drăgoiu, inițiatoarea proiectului de salvare a platanului secular.

Ea a menționat, în context, interveția sa în ședința de Consiliu Local, în ziua în care se dădea cu pumnul în masă pentru tăierea acestui copac. Stana Drăgoiu consideră că după acel moment tensionat, mentalitatea consilierilor a început să se schimbe. Azi sunt tot mai multe persoane care susțin că platanul din Câmpeni are o valoare deosebită, poate deveni un reper turistic, poate fi și un reper pentru a trezi conștiința oamenilor…   

Parcul Platanilor din Bucureşti este ocrotit prin lege. Pentru toaletări se dau aprobări speciale, autorizări, iar intervențiile se fac de către persoane specializate. La Câmpeni, platanul secular a fost mutilat, ciopârțit, și nicidecum toaletat. Ideea a fost că platanul nu trebuie să deranjeze clădirea! Absurd! Întâi copacul secular este mutilat, apoi mai vedem noi ce mai facem cu construcția.

”Nu este cert că respectica construcție va continua, pentru că zidurile făcute din cărămidă au stat doi ani sub intemperii naturale – ploi, înghe-dezgheț, infiltrații masive de apă. Sunt curioasă cine își va asuma răspunderea de a continua o lucrare cu un asemenea istoric. Este exclus să fie tăiat copacul secular atâta vreme cât este incertă soarta clădirii”, spune Stana Drăgoiu. Paradoxal, mai sunt personaje care continuă să susțină că din cauza platanului nu se face Casa de cultură din Câmpeni… Dar o atare ipoteză este pe cât de falsă, pe atât de absurdă. Firma care a contractat execuția lucrării este în insolvență, în faliment, de doi ani. Clădirea neterminată, în degradare, insalubră de la parter până la etaj, ar trebui să fie demolată. Din păcate, populaţia nu se mobilizează pentru un atare demers necesar. În oraş nu sunt oameni care să aibă influenţă asupra unui aparat politic care pare că funcţionează perfect în acţiuni distructive. Populația nu se mobilizează pentru ceva durabil şi armonios.

”Stăteam la rând la bilete la cinematograf și ne bucuram de imaginea platanului din fața noastră, primăvara când apăreau frunzele tinere, vara – în spectacolul vegetal plenar, ori toamna când era plin de fructe aproape cosmice. În viața noastră, acest arbore este un reper. De pe colina Poduri, platanul ni se înfățișează drept cel mai mare copac din oraș. La fel de pe dealurile dimprejur. Azi valoarea sa este recunoscută, informația despre el a apărut în toată presa. Dacă, să zicem, cineva ar interveni asupra copacului eu aș face de îndată o plâgere penală pentru distrugere. Nu se poate invoca, la ora actuală, o procedură de tăiere prin Ocolul Silvic. Ar trebui ca cineva să fie complet inconștient să intervină asupra lui, fiindcă ar fi o chestiune penală”, afirmă avocat Stana Drăgoiu, adăugând că indiferent că e vorba de lucrător silvic, politician, primar, sau om de rând, în clipa în care ar interveni în mod distructiv asupra copacului, situația este penală.

”Duminică și luni am fost vizitați, la Câmpeni, de domului ROB MCBRIDE, three hunter în cadrul proiectului Arborele European al Anului 2019. A vizitat mai mulți arbori finaliști, din mai multe state europene. A venit să vadă platanul din Câmpeni știind că este vorba de un copac în nevoie.  A rămas impresionat de frumusețea platanului și de faptul că se află într-un oraș de munte despre care nu se poate spune că este unul cosmopolit”, a relatat Stana Drăgoiu.

Expertul englez a apreciat că platanul este bine dezvoltat și are o vârstă venerabilă. L-a măsurat. A fost intrigat de situația că la doi metri de el s-a ridicat acea extindere inutilă a casei de cultură. Fără extindere, platanul și clădirea se puteau pune în valoare reciproc. În opinia lui ROB MCBRIDE, prezența platanului poate aduce plusvaloare clădirii. S-ar fi putut organiza evenimente culturale afară, în jurul platanului. Dar nu a existat o viziune armonioasă, constructivă, doar obsesia de a scoate copacul din peisaj.

De vreme ce a fost desemnat Arborele Anului 2019 în România, platanul din Câmpeni este, în prezent, sub o relativă protecție. Este lamentabil să ucizi natura ca să pui beton în locul ei. Situația că arborele este prezentat din partea țării noastre în competiția europeană, după ce a fost desemnat Arborele Anului 2019 în România și faptul că despre platanul din Câmpeni se discută în Parlamentul European au reușit să conștientizeze, la nivel local, ideea că un copac are o valoare socială. Pornind de la platan se poate lărgi discuția, incluzând și alți copaci. Lumea percepe acum că arborii, dincolo de prezența lor în jurul nostru, au o anumită semnificație și trebuie să le acordăm atenția meritată. Și, mai ales, trebuie să reacționăm prompt față de tăierile ilegale de păduri și, desigur, față de cele autorizate în stil mafiot, din rațiuni financiare personale.

***

Simbol al vieţii eroice, al frumuseţii și generozităţii naturii, platanul este venerat în toate colţurile lumii. În mitologie, Platanul este asociat cu Pământul şi Zeiţa Mării, dar şi cu Tanit, Zeița Fertilităţii.

Sub un platan miraculos din insula Kos din Grecia, Hipocrate -părintele medicinii- îşi instruia discipolii. Platanul are 500 de ani și este considerat cel mai bătrân copac din Europa. Se şi numeşte Platanul lui Hipocrate şi este protejat cu sfinţenie de comunitatea elenă.  Arborele este urmaşul celui plantat de Hipocrate în urmă cu aproximativ 2400 de ani…

Arcurile şi structura pilaştrilor celebrei Catedrale Sagrada Familia  din Barcelona – arhitect Gaudi -, transpun formele unui admirabil platan secular.

Poetul francez Paul Valéry a dedicat un poem platanului, Au platane, în volumul  său intitulat  Încântări/Charmes.

Carmen FĂRCAȘIU