Participare fără precedent la Târgul de la Negreni

În cele aproape 150 de minute necesare să parcurg cei 75 km ce despart capitala județului de locația seculară a marelui Târg de la Negreni, am putut admira, în tihnă, culorile frumosului anotimp ce trimite mii de curcubeie colorate în apa cristalină a Crișului Repede.
Sâmbătă și duminică, Drumul European E – 60 a fost, poate, cel mai…călcat din istoria sa, datorită faptului că în aceste zile temperaturile au fost…împrumutate din septembrie, fără ploi și vânt, adică vreme ideală pentru plăcute drumeții spre acest renumit iarmaroc de interes continental. Aglomerația Negreniului am suportat-o după un lung periplu european prin Ungaria, Austria, Germania, Olanda, Belgia, Cehia și Slovacia, unde se consumă carburantul în goana mașinilor, nu în a porni și opri mijlocul de transport de sute de ori pe km. Deși Poliția și Primăria Negreni au plantat plăcuțe de la Căpușul Mare până la Aleșd prin care recomanda rute ce pot evita trecerile prin Negreni, nimeni nu a ținut cont de ele.
Oricum, în acest an, doar un pod și vreo 9 km de autostradă s-au mai adăugat spre destinația Borș și Europa, ritm ce ne face să credem că în alți 15 – 20 de ani vom putea circula pe toată lungimea autostrăzii Transilvania.
Revenind la faimosul târg al Transilvaniei, trebuie să spunem că an de an el se dezvoltă sub multe aspecte.
Bunăoară, din dialogul purtat cu Florin Bolba, funcționar al Primăriei Negreni și Vălean Criste, consilier local, am reținut faptul că și în acest an conducerea comunei de pe Crișul Repede a reabilitat rețeaua electrică și grupul sanitar, au captat noi izvoare de apă de pe dealuri, pe o aducțiune de 1800 m lungime, care a contribuit la consumul suplimentar de apă în cele șase zile ale acestei manifestări comerciale de mare amplitudine.
În anul trecut, administrația locală de aici, a amenajat o parcare pentru 200 de mașini, a pietruit câteva alei, iar în 2019 se construiește un nou pod peste Criș și se asfaltează aleea comercială principală pe care se instalează, în principal, unitățile de alimentație publică.
Ediția din acest an a Fetecăului, a excelat prin cele două dimensiuni: ce-a participativă și ofertantă.
Statistic este greu de apreciat câte zeci de mii de oameni au trecut prin fața sutelor de tarabe pline cu diferite confecții, tricotaje, încălțăminte, blănuri și căciuli, textile și lenjerie, produse electronice, mobilier, covoare, artizanat, chimicale, parfumerie, produse de uz gospodăresc, jucării și un enorm sector de antichități la care sunt prezenți deținători și cumpărători din multe țări ale bătrânului nostru continent.
Aici găsești vrute și nevrute, într-o învălmășeală greu de înțeles și negocieri obositoare.
Cât despre second hand, pe care au reușit organizatorii să-l comaseze în aripa dreaptă a târgului, trebuie doar să reproduc ce au concluzionat reprezentanții administrației locale, domnii Florin Bolba și Vălean Criste, că acest debușeu crește, ca tonaj, de la an la an, întărind convingerile multora că suntem săraci și purtăm ce alții aruncă…
Aruncând și noi privirile prin acest imens spațiu al tuturor posibilităților comerciale, am văzut cum garniturile de trenuri, cu călători, opresc în ușa târgului, că toate grădinile localnicilor sunt ticsite cu autoturisme în regim de parcare cu ziua, iar cele 10 ha ale târgului au fost suplimentate pe încă aproximativ 15.000 de mp., oferiți de proprietarii unor terenuri de pe malul Crișului Repede.
De fapt construirea unor noi poduri peste Criș și alocarea unor suplimentări de spații cerute de comercianți, sunt teme ce preocupă factorii decidenți din această unitate administrativ teritorială de la porțile vestice ale Transilvaniei, care face cu greu față cerințelor bugetare impuse de modernizarea acestei manifestări comerciale de la poalele Apusenilor.

Dumitru VATAU