Pandemia schimbă și strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca

După o criză, totul se schimbă. Așa și actuala strategie de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca ce va trebui regândită și care oricum „expiră” anul acesta. În opinia lui Călin Hințea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării și cordonator al actualei Strategii de Dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca 2014-2020, opțiunile strategice pe 10-15 ani se vor păstra, dar vor apărea niște elemente noi, în contextul pandemiei. El consideră că trebuie făcută o analiză serioasă pentru a vedea exact unde a fost impactul și unde trebuie intervenit.
Un aspect esențial care trebuie avut în vedere în strategia următoare este conexiunea orașului cu zona metropolitană și în principal dezvoltarea infrastructurii de transport. „Noua strategie a orașului trebuie să ia în considerare efectele pandemiei pe termen scurt, mediu și lung. Ea va trebui să includă, spre exemplu, conceptul de reziliență comunitară, adică dezvoltarea abilității comunității de a răspunde crizelor prin utilizarea inteligentă a tuturor resurselor avute la dispoziție. Lecția esențială învățată din aceasta criză este importanța parteneriatelor și coperării la nivel local. Clujul are din acest punct de vedere o poziție privilegiată, lucru arătat și de inițiativele promovate din comunitate în timpul crizei (cum ar fi Un Singur Cluj).
De asemenea, strategia trebuie să includă o analiză a impactului crizei asupra economiei locale, măsuri pe termen lung de susținere a economiei locale, stimularea antreprenoriatului local, stimularea cumpărării de la business-uri locale, utilizarea oportunităților existente în mediul internațional în ceea ce privește relocarea unor afaceri și dezvoltarea unor noi zone de activitate economică”, spune Călin Hințea.
Strategia de digitalizare devine foarte importantă
În opinia lui, comunitatea trebuie să își definească un set coerent de politici de sănătate publică (inclusiv o structură permanentă la nivelul primăriei).
„Strategia de digitalizare devine foarte importantă, dar să nu uităm că scopul acesteia este nu tehnologia în sine, ci creșterea calității vieții cetățenilor, simplificarea accesului la servicii publice și private la nivel local. Zone importante ale acestei strategii trebuie să se refere la îmbunătățirea serviciilor publice și private, digital skills și incluziune digitală, mobilitate integrată, decizii bazate pe date, infrastructură municipală, participare și transparență. Criza ne-a demonstrat că multe zone considerate imposibil de digitalizat au făcut acest lucru rapid sub presiunea crizei. Strategia trebuie să includă măsuri pentru modernizarea/digitalizarea sistemului educațional local, atragerea resursei umane de calitate (brain gain), comunicarea publică în condiții de criză, dezvoltarea sistemelor integrate de management al crizelor, susținerea categoriilor defavorizate”, mai afirmă Călin Hințea.
El mai atrage atenția asupra unui aspect important: conceptul strategic de calitate a vieții, precum și factorii strategici cheie (universitate, participare, creativitate) rămân relevanți, însă trebuie să includă elemente tactice și operaționale noi, conectate cu provocările recente. „Să nu uităm că dezvoltarea orașului este direct legată de dinamica universităților. Principalele avantaje strategice ale Clujului se leagă de existența universităților, iar modul în care acestea vor reacționa la criză poate defini viitorul comunității.
Din nefericire, criza a arătat la nivel global o tendință negativă, o competiție irațională în care fiecare stat a părut a fi interesat doar de rezolvarea propriilor probleme. Replicarea acestui gen de comportament poate afecta profund negativ viitorul comunităților locale. Indiferent care sunt componentele principale ale politicilor publice locale, esențial este ca acestea să fie definite printr-un parteneriat organic între administrație, universități, business și sectorul nonprofit. Acest tip de cooperare va face diferența între învingători și învinși în viitorul apropiat”, crede Hințea.
Măsuri concrete în mediul universitar
Din lecția pandemiei va avea de învățat și mediul universitar, unde vor trebui luate măsuri concrete. “Mediul universitar va asimila cu siguranță lecțiile acestei crize și va trebui să ia în considerare măsuri privind: digitalizarea crescută a procesului educațional; dezvoltarea de programe competitive de învțamânt online (pe termen lung, mediu si scurt); vizarea unor grupuri non tradiționale pentru programe educaționale diverse; cooperarea crescută cu administrația, sectorul de business și sectorul nonprofit; simplificarea procedurilor interne și accesului studenților, cadrelor didactice și cercetătorilor la serviciile universității; construcția unor hub-uri de cercetare avansată care să reunească competențe diverse și să stimuleze dezvoltarea comunităților locale inteligente.
Universitățile trebuie să fie un actor esențial în oferirea de răspunsuri la problemele cu care se confruntă orașul prin cercetare avansată și programe masive de implicare în comunitate”, afirmă Călin Hințea.
Anca M. Colibășanu