Palatul Copiilor – loc de petrecere a timpului liber pentru aproape 5.000 de copii

Palatul Copiilor din Cluj-Napoca a fost, dintotdeauna, locul preferat de petrecere a timpului liber pentru o seamă de copii şi elevi din învăţămîntul preuniversitar, oferindu-le acestora şansa de a-şi descoperi aptitudinile, de a-şi dezvolta şi valorifica talentele. Participările la competiţii naţionale şi internaţionale, premiile şi recunoaşterile obţinute de copiii de la cercuri au dat, nu o dată, măsura calităţii activităţilor desfăşurate aici, dar şi a competenţei dascălilor şi instructorilor. Calitate confirmată şi de numărul tot mai mare de participanţi la activităţile cercurilor, fie ele sau nu „la modă”, după cum spune, în interviul acordat ziarului Făclia, directorul Palatului Copiilor, prof. Monica HORODINCĂ.

– Cîţi copii frecventează în prezent cercurile Palatului Copiilor din Cluj-Napoca?

– În anul acesta şcolar avem înscrişi în jur de 4.800 de copii şi elevi la cele 40 de cercuri care îşi desfăşoară activitatea la Palatul Copiilor. Aceste cercuri sînt împărţite pe domenii: Culturale, Muzical-Artistice, Arte plastice, Tehnico-aplicative şi Sport. Site-ul nostru, www.palatulcopiilorcluj.ro, face o diagramă a acestor cercuri şi a activităţilor noastre. Pentru că imaginile spun, de multe ori, mai mult decît cuvintele, prin postările proaspete de pe prima pagină arătăm şi ce facem, nou. Mai dinamică însă este pagina de Facebook, unde, de asemenea, şi noi şi prietenii noştri postăm imagini de la toate activităţile noastre frumoase, atît de la cercuri, cît şi de la acţiunile mai mari, în care sînt implicaţi copiii.

În săptămîna de dinaintea vacanţei am terminat programul de iarnă, o acţiune mare, în care au fost implicaţi aproape 1.000 de copii. Programul a presupus două spectacole la Casa de Cultură a Studenţilor, un spectacol la Sala Sporturilor, la Expo-Prichindel, un spectacol pe scena Primăriei, din Piaţa Unirii, şi un spectacol la Iulius Mall. De asemenea, tot în cadrul acestui program am avut vernisajul expoziţiei cercurilor de arte plastice şi un vernisaj al cercului de grafică, unde copiii mai mari au vrut să facă o expoziţie cu „spuma” lucrărilor lor.

– Care este vîrsta celor care frecventează cercurile Palatului Copiilor?

– Copiii, în mod normal, conform regulamentului de funcţionare al palatelor şi cluburilor, au vîrste cuprinse între 5 şi 18-19 ani; deci, în învăţămîntul preuniversitar. Nu ascund însă faptul că, în limita locurilor, la unele cercuri, de exemplu la balet, avem şi cîţiva copii mai mici de 5 ani.

Presiunea părinţilor de a scădea această vîrstă este mare, dar trebuie şi dînşii să înţeleagă că norma de lucru a profesorilor noştri este de 12 – 15 elevi pe grupă şi nu putem să avem o activitate de calitate şi rezultate aşa cum sîntem obişnuiţi să avem, cu copii foarte mici. De asemeni, trebuie să ştie că, dacă un copil frecventează activităţile unui cerc de la Palatul Copiilor, el nu poate avea aceleaşi achiziţii cognitive sau de dezvoltare personală la 4 ani, ca la 7 ani, aşa că îi îndrumăm pe părinţi să ni-i aducă la vîrsta la care se potriveşte să vină.

– Există cercuri la care se face o selecţie a copiilor, la înscriere?

– Sînt cîteva astfel de cercuri. Noi am mers însă şi pe o selecţie în timp. Avem, la începutul anului şcolar, cercuri care lucrează cu un număr mai mare de copii decît prevede norma, şi se face o selecţie în timp, sînt copii care se retrag. Am avut şi situaţii în care erau 30 de copii într-o grupă, iar profesorul nu putea să-şi desfăşoare, din cauza asta, activitatea în condiţii optime, astfel că s-a trecut la o selecţie, pe aptitudini. Adică, nu poţi să fii la un cerc de muzică sau la un cerc de dans dacă n-ai ureche muzicală sau dacă n-ai simţ ritmic. Nu am exclus copilul, nu i-am cerut să nu mai vină, ci l-am îndrumat, poate, spre alte cercuri, spre domenii în care avea aptitudini reale, astfel încît timpul petrecut aici, la Palat, să fie mai în folosul lui.

– Dintre cercurile care funcţionează în prezent la Palatul Copiilor, sînt unele mai solicitate decît altele?

– Da, sînt. Sînt, cum le spun eu,  „cercurile la modă”.

– Adică?

– Dacă acum 15-20 de ani erau foarte la modă cercurile de informatică şi calculatoare, care atunci erau… ceva nou, în ultimii ani sînt foarte solicitate cercurile de dans şi de muzică.

– Există… explicaţie?

– Desigur. Foarte mulţi copii doresc să ajungă la „Românii au talent” sau la „Vocea României”. Dar sînt solicitate şi restul cercurilor, mai ales de copiii care vin în al doilea sau în al treilea an. Adică: la început, toată lumea testează cercurile care sînt în top sau sînt la modă, după care fiecare încearcă să-şi descopere, pe bune, preferinţele şi domeniile spre care are înclinaţii.

Puţin în scădere sînt, de cîţiva ani, cercurile tehnice. Am constatat că, acum, copiii nu mai sînt curioşi să ştie de ce funcţionează şi cum funcţionează un aparat şi nimeni nu mai vrea să repare nimic. Adevărul este că, astăzi, tendinţa e să arunci, şi nu să repari, tot ce s-a stricat. Probabil că în timp va trece şi asta. Am văzut deja că în învăţămîntul universitar a redevenit interesantă profesia de inginer şi au redevenit atractive profilurile  tehnice.

– V-am întrebat cîţi copii vin la cercurile Palatului Copiilor. Trebuie să vă întreb, însă,  şi cîţi profesori şi instructori pregătesc aceşti copii.

– Avem 50 de norme şi jumătăţi de normă. Avem 56 de cadre didactice, marea majoritate titulari, dar lucrăm şi cu cadre didactice suplinitoare şi avem, de asemenea, şi cîţiva profesori asociaţi.  Ideea noastră a fost ca în fiecare an să scoatem la concurs toate posturile care nu sînt ocupate cu titulari, şi în măsura în care se prezintă la concursul acela anual profesori care îndeplinesc toate condiţiile, să încercăm să avem toate posturile acoperite cu titulari.

– Dintre cercurile care funcţionează la Palatul Copiilor, care sînt cele mai… premiate? Ma refer la participările la diverse competiţii.

– Cele mai multe premii şi diplome şi cupe le are, prin natura tipului de concurs, să zic aşa, cercul de karate. Copiii sînt şi foarte bine pregătiţi de profesorul care, la rîndul lui, este un competitor. Copiii de la cercul de karate au participat la campionate europene, la secţiune de campionat mondial. La acest tip de concurs, de karate, se fac premieri pe grupe de vîrstă şi pe tipuri de probă sportivă. De la cea mai recentă competiţie, din decembrie 2014, de la Năsăud, copiii au venit cu 26 de premii I şi cu peste 20 de premii II. Aici, fiecare premiu se transformă, în final, în puncte, astfel că, per total, echipa Clujului a venit cu 5000 şi ceva de puncte, locul I, faţă de 3.500, locul II.

Rezultate bune şi excepţionale avem însă şi la dansuri, unde copiii, tot aşa, au participat la concursuri naţionale şi de fiecare dată au venit cu premii. Au fost şi la un concurs internaţional, în Bulgaria. Avem participări internaţionale la diverse festivaluri, unde copiii sînt foarte bine apreciaţi. De exemplu, cei din Ansamblul de dansuri au participat la un festival pentru copii în Cipru, desfăşurat sub patronajul primului ministru de acolo. Avem participări la concursuri de teatru şi teatru de păpuşi, în ţară şi în străinătate. Trupa de teatru de păpuşi colaborează bine cu cercul de franceză şi împreună au fost într-un turneu de teatru francofon, în Italia.

Pe de altă parte, şi noi, Palatul Copiilor, organizăm concursuri. Anul trecut şcolar am organizat şase concursuri naţionale la care, ca şi concurenţi, elevii noştri s-au prezentat foarte bine. Pentru toate aceste concursuri am depus proiecte şi pentru 2015. Sesiunea de evaluare a proiectelor a avut loc deja, la începutul lunii decembrie, calendarul o să apară în februarie şi sperăm să treacă toate proiectele noastre.

– Despre ce concursuri, sau despre ce proiecte este vorba?

– Este vorba, în primul rînd,  de Festivalul naţional „Serbările Zăpezii”, care o să fie în februarie. Avem, apoi, Cupa Palatului Copiilor la karate, apoi un concurs de cultură şi civilizaţie europeană, întitulat „Împreună, într-o Europă unită”, unde se prezintă proiecte pentru principalele limbi străine vorbite în Europa, se alege cîte un proiect reprezentativ pentru fiecare limbă, iar faza finală constă într-o tabără în care fiecare echipaj îşi promovează ţara pentru care a depus proiectul. Deci, simulăm o tabără internaţională cu copii români. Este un proiect foarte apreciat de elevi.

Un alt proiect este concursul naţional de dans – „Fantezii în paşi de dans”, şi un altul – concursul naţional de teatru – Teatru Fest. Aici, trupe de copii din toată ţara trimit piesele lor de teatru pe DVD-uri şi se selectează şapte, care participă la gala finală.

În toamnă avem concursul naţional de aeromodele şi zmee. Concursuri de aeromodele mai sînt organizate în ţară, dar cel de zmee este unic şi, poate şi de aceea, este foarte apreciat de copii.

– Aţi organizat, din cîte ştiu, şi o Şcoală de Vară pentru elevi.

– Un proiect pe care l-am desfăşurat anul trecut şcolar (aflat la patra ediţie) este Şcoala de Vară pentru copii. Practic, noi ne-am încheiat activitatea odată cu şcolile, dar pentru că mulţi copii au vrut să mai facă ceva şi în vacanţă şi pentru că părinţii, la rîndul lor, ne-au solicitat, am iniţiat un program de două săptămîni, numit Şcoala de Vară, unde timp de cinci ore, în fiecare zi, copiii se roteau la trei activităţi. Deci aveau trei activităţi în săptămîna întîi şi alte trei activităţi în săptămîna a doua, astfel ca pe parcursul celor două săptămîni ei să cunoască îndeaproape şase din activităţile Palatului Copiilor. Mulţi dintre cei care au venit pentru prima oară la această Şcoală de Vară, din toamnă au devenit cursanţi ai cercurilor de la Palatul Copiilor, pentru că le-a plăcut ce facem aici.

Acum, în iarnă, la Băişoara avem serile de tabără. Sperăm ca iarna să ţină cu noi. O să încercăm să ajutăm un pic mama natură cu zăpadă artificială, deoarece de trei ani am achiziţionat, cu ajutorul părinţilor, o instalaţie de zăpadă artificială. Singura problemă este însă temperatura, pentru că instalaţia noastră nu este foarte modernă şi nu poate produce zăpada artificială dacă afară e mai cald de minus 6 grade.

– Pentru că aţi adus vorba de dotări: aveţi, la Palatul Copiilor, tot ce vă trebuie pentru buna desfăşurare a activităţilor de la cercuri?

– Poate nu exact cum ne-am dori, pentru că e în firea noastră să ne dorim întotdeauna tot ce este mai bun pentru copiii noştri, dar nici nu ne putem plînge. Dacă e să ne comparăm cu alte cluburi şi palate ale copiilor din ţară, putem spune că sîntem mulţumiţi. Este adevărat şi că ne străduim, de fiecare dată, să gospodărim cît mai bine bănuţii pe care Ministerul Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean, ni-i pune la dispoziţie, dar şi să inducem şi copiilor o atitudine responsabilă faţă de ce avem aici. În ce priveşte materialele, din nou încercăm să avem, să zic aşa, mai mult decît minimul necesar, dar aici trebuie să amintesc din nou sprijinul părinţilor, care au înţeles că pentru activităţile noastre este nevoie de mai mult decît… cretă şi tablă, ca la şcoală.

– Cum apreciaţi colaborarea cu părinţii, comparativ cu colaborarea care există în mod normal între aceştia şi şcoala propriu-zisă?

– Sînt şi puncte tari şi puncte slabe, ca peste tot. Nu pot să fac o comparaţie cu şcoala, acum, pentru că de douăzeci de ani eu lucrez numai la Palat. Pot să fac însă comparaţie cu ce a fost înainte. În general, părinţii sînt mai detaşaţi, nu mai colaborează aşa bine ca înainte. Adică, unii „livrează” copilul la şase ani şi ar vrea să-l ia acasă la 18 ani, direct doctor docent. Să fie responsabilă şcoala şi să facă şcoala tot ce trebuie. Avem şi noi părinţi un pic rupţi de realitate în pretenţii, în a pune în balanţă ceea ce cer şi ceea ce oferă prin atitudinea pe care o induc copilului sau pe care o au ei, pentru şcoală. Dar avem şi părinţi foarte implicaţi şi rezonabili în atitudine, în pretenţii şi în felul de a pune problemele. Per total, însă, eu zic că avem o colaborare bună cu dînşii. Asociaţia de părinţi a Palatului Copiilor tocmai a primit o formă nouă, s-a transformat de curînd în „Asociaţia de sprijin pentru activităţile Palatului Copiilor Cluj”. De aceea, pot să spun că, în mare, lucrurile merg bine.

– Ce vă doriţi, ca director al Palatului Copiilor, pentru 2015?

– Copii fericiţi, zîmbitori, care să vină cu drag la activităţi, şi profesori dedicaţi, care pun suflet în ceea ce fac. Să fim sănătoşi cu toţii, să le ducem cu bine pe toate. Şi să ne bucurăm de rezultatele muncii noastre!

– Urarea noastră este ca toate aceste dorinţe să vi se împlinească!

M. TRIPON