Pădurea-parc din Făget, un spațiu nou de agrement, prietenos cu mediul

Proiectul de amenajare a unei păduri-parc în zona Făget a constituit subiectul unei dezbateri organizate, marți, 21 iulie, de Primăria Cluj-Napoca, prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică (CIIC). Proiectul vizează trupul de pădure de 40 de hectare având ca repere de delimitare, la sud-est, observatorul astronomic, la est un spațiu privat de evenimente, iar la vest și nord, cartierul Făget. Astfel, în pădurea Făget vor fi marcate și semnalizate piste pentru biciclete și poteci tematice, cu panouri informative, privind fauna și flora din zonă. De asemenea, vor fi montate băncuțe de odihnă și va fi amenajat un amfiteatru în aer liber, precum și o platformă educativă pentru copii, toate din lemn.
Toate aceste instalații vor ocupa o suprafață de 60 de metri pătrați, din totalul de 40 de hectare (400.000 de metri pătrați), adică 0,015%. Ulterior ar putea fi amenajate și alte instalații, în funcție de discuțiile publice pe această temă. „Nu se va tăia niciun copac, ci vom aduce valoare adăugată prin amenajările pe care le facem”, a declarat la începutul dezbaterii primarul Emil Boc. Se estimează că lucrările de amenajare a pădurii-parc vor începe în această toamnă.
Pădurile-parc sunt un concept relativ nou, chiar și pe plan european. Ele se amenajează în apropierea orașelor, funcționând ca zone de agrement și recreere în natură. Intervențiile asupra lor sunt minimale și au ca scop doar îmbunătățirea experienței celor care le vor frecventa,fără a deranja în vreun fel ecosistemul. Dimpotrivă, proiectul urmărește armonizarea proceselor ecosistemice (care furnizează diferite bunuri și servicii), a biodiversității și a necesităților umane. Pe lângă susținerea acestor procese naturale proiectul urmărește conștientizarea populației referitor la multiplele căi prin care pădurea contribuie la bunăstarea umană și a menținerii unei calități ridicate a vieții.
Este important de subliniat că cercetările asupra proceselor naturale și a serviciilor ecosistemice au fost realizate de către specialiștii de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. „În baza unui parteneriat strategic cu Facultatea de Știința și Ingineria Mediului a fost realizat un plan strategic și un plan operațional pentru această zonă, ambele având ca element central protejarea biodiversității. Astfel, au rezultat intervenții minime, din materiale prietenoase, care sa nu deranjeze ecosistemul”, a declarat pentru Făclia, Adrian Răulea, manager al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj. Proiectul este derulat de Primăria Cluj-Napoca și Zona Metropolitană Cluj, în cadrul unui consorțiu internațional de orașe care dezvoltă astfel de spații, cu fonduri europene. Alături de Cluj-Napoca, în proiectul URBforDAN participă cinci capitale din Uniunea Europeană – Viena, Praga, Budapesta, Ljubljana și Zagreb – dar și orașe importante din afara Uniunii, precum capitala Serbiei, Belgrad, a Muntenegrului, Podgorica, sau Ivano-Frankivsk, din Ucraina. Valoarea totală a proiectului este de 2,8 milioane de euro, din care componenta clujeană reprezintă 330.000 de euro. Banii sunt asigurați prin Programul Transnațional Dunărea, finanțat de Uniunea Europeană. „Atât în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană până în 2020, cât și în cea care urmează, se evidențiază importanța pădurilor din zona peri-urbană, nu doar ca perdele verzi, ci și cu un potențial rol de agrement și recreere. Am început să căutăm, prin urmare, în urmă cu 2-3 ani, oportunități și know-how în acest domeniu. Am ajuns, astfel, la acest proiect cu finanțare europeană, pe care sperăm să îl implementăm cu succes, iar ulterior să îl dezvoltăm spre Ciurila sau Feleacu”, a declarat directorul general al Zonei Metropolitane Cluj, Zoltan Corăian. În acest context, Făclia vă prezintă în continuare un articol științific despre importanța acestei păduri, din punct de vedere al biodiversității și a serviciilor ecosistemice. (Aurel Țăgean)

Pădurea Făget și dezvoltarea sustenabilă a orașului Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca este unul dintre cele mai mari orașe din România, fiind în continuă creștere demografică și expansiune teritorială. Dezvoltarea continuă a municipiului va atrage după sine atât câștiguri pe plan socio-economic, dar și multe provocări de mediu, mai relevante fiind intensificarea traficului auto, scăderea calității aerului și creșterea presiunii asupra zonelor verzi.
Pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile la nivel municipal și a unei calității corespunzătoare a vieții cetățenilor, pădurile din imediata vecinătate a orașului – denumite păduri peri-urbane – sunt absolut esențiale. Importanța pădurilor peri-urbane constă atât în caracterul lor semi-natural (procese ecosistemice pe care le putem observa în ecosistemele naturale, biodiversitate nativă mare), dar și în accesibilitatea acestora pentru populația urbană. Natura (mai tehnic exprimat: ecosistemele) contribuie în cele mai diverse căi la bunăstarea umană. Aceste contribuții sunt generic numite „servicii ecosistemice”. Pădurile peri-urbane din jurul municipiului Cluj-Napoca furnizează o gamă largă de servicii ecosistemice locuitorilor acestuia. Unele servicii ecosistemice sunt mai apreciate (de exemplu rolul de reglare a microclimei, contribuții culturale, de diminuare a stresului) de către societate, iar altele sunt mai puțin cunoscute și prețuite (cum ar fi stocarea carbonului, aportul la biodiversitate, la fertilitatea solului sau stabilitate în timp). În contextul în care schimbările climatice globale se vor face simțite din ce în ce mai mult la nivel local și regional, rolul pădurilor peri-urbane la bunăstarea populației urbane va deveni extrem de important. Pentru ca serviciile ecosistemice furnizate de aceste păduri să fie maxime (atât în diversitatea cât și în calitatea lor), este nevoie de înțelegerea și susținerea proceselor și structurilor ecosistemice ce generează aceste beneficii, dar și de creșterea nivelului de conștientizare în rândul populației în ceea ce privește aceste servicii și a modului în care acestea depind de starea ecosistemului.
Cea mai extinsă pădure peri-urbană din vecinătatea municipiului Cluj-Napoca este pădurea Făget, iar pentru o suprafață de 40 de hectare, experți ai facultăților de profil (Facultatea de Știința și Ingineria Mediului și Facultatea de Biologie și Geologie) din cadrul Universității Babeș-Bolyai au realizat studii de identificare și cartare a diferitelor trăsături ecosistemice precum și a serviciilor ecosistemice pe care aceasta le oferă cetățenilor Clujului, propunând măsuri de management menite să ducă la menținerea sau îmbunătățirea acestora.
În esență, pădurea peri-urbană Făget reprezintă mult mai mult decât un ansamblu de arbori, fiind un sistem complex care integrează elemente vii și nevii, care funcționează împreună la nivel sistemic, cu foarte multe procese ecosistemice naturale (care nu sunt prezente în plantații forestiere spre exemplu). Serviciile ecosistemice sunt rezultate sinergice ale interacțiunilor dintre speciile de plante, animale, bacterii, ciuperci și alte viețuitoare și mediul lor de viață.
Unele servicii ecosistemice reprezintă bunurile care se extrag direct din ecosistem și sunt tangibile (lemnul, ciupercile, fructele de pădure și plantele medicinale). Aceste servicii ecosistemice sunt reunite sub denumirea generică de servicii de aprovizionare. La nivelul populației urbane aceste servicii sunt printre cele mai cunoscute, apreciate și deseori supraexploatate (de exemplu colectarea excesivă a ciupercilor). Optimizarea producției de lemn în păduri (atât calitativ cât și cantitativ) în esență este legată tot de un serviciu de aprovizionare (lemnul extras). Procesul ecosistemic principal care stă la baza serviciilor de aprovizionare este acumularea biomasei.
Alte servicii ecosistemice sunt mai puțin cunoscute și apreciate, dar au rol vital atât pentru societate, cât și pentru susținerea serviciilor de aprovizionare sus amintite. Acestea sunt denumite generic servicii ecosistemice de reglare. Spre exemplu, fructele pe care le consumăm (care se pot include în categoria serviciilor de aprovizionare) depind de polenizatori: acele insecte care vizitează florile pentru a se hrăni și le polenizează, asigurând fructificarea. Un alt exemplu este reglarea climei la nivel local și regional: pădurile peri-urbane amortizează variațiile extreme de temperatură. În viitor, orașele cu multe spații verzi cu caracter semi-natural vor naviga mai ușor schimbările climatice.
Îmbunătățirea calității aerului, purificarea apei, protecția împotriva eroziunii și formarea solului sunt alte exemple de servicii ecosistemice care nu se pot identifica și cuantifica ușor, deseori nu sunt conștientizate, dar au rol major în stabilitatea ecosistemelor și a societății umane. Există multe procese ecosistemice care stau la baza serviciilor de reglare, unele susținând și alte servicii ecosistemice: acumularea biomasei și descompunerea acesteia sunt necesare fertilității solului; polenizarea este necesară producției de fructe, sistemul radicular al arborilor previne alunecările de teren și crește capacitatea solului de a absorbi și stoca apa; controlul dăunătorilor permite păstrarea „identității” ecosistemului (de exemplu cucul sau ciocănitorile pot fi considerați doctorii pădurii). Vedem că serviciile de reglare deja implică interacțiuni între diferite specii, dar și între specii și mediul lor abiotic.
Relevante pentru un oraș în creștere, care generează o presiunea antropică puternică asupra mediului, așa cum este Clujul, sunt și serviciile ecosistemice culturale. Astfel, pădurea peri-urbană reprezintă un spațiu de relaxare și recreere ce oferă oportunități de plimbare și practicarea unor sporturi (cros, tur ciclist și altele), activități care nu deranjează alți vizitatori și nici viețuitoarele și mediul lor de viață. De asemenea, pădurea oferă și oportunități de învățare, educare și cercetare științifică, de conectare cu natura și înțelegere a unor practici tradiționale, durabile, de management silvic, care, în timp, și-au pus amprenta asupra aspectului acestei păduri și continuă să fie vizibile și la ora actuală (de exemplu tăierile tradiționale de tip ,,crâng”). Toate aceste contribuții ale pădurii, generic denumite „servicii ecosistemice culturale”, depind de heterogenitatea și diversitatea mare a pădurii: structura etajată, arbori de diferite vârste și mărimi, lemnul mort căzut la pământ și descompus de miliarde de organisme, condițiile diverse de lumină și temperatură, sunetele naturii, toate acestea fiind de fapt nu doar contribuții culturale, ci ele reprezintă elemente cheie pentru sănătatea psihică și fizică a oamenilor.
Toate serviciile ecosistemice enumerate își pot îndeplini rolul doar în contextul în care ecosistemul funcționează și oferă condiții de viață optime pentru speciile sălbatice, plante și animale deopotrivă, iar acestea interacționează între ele, adică doar dacă întreaga natură este protejată (serviciile de suport ale ecosistemului susțin biodiversitatea).
Prin raportare la dimensiunile pădurii Făget, zona studiată este relativ mică, dar diversă. Complexitatea este, pe de o parte, un rezultat al legilor naturii, iar pe de altă parte al managementului silvic, astfel încât și serviciile oferite sunt diverse, dar și diferite ca importanță la nivelul parcelelor silvice din care e constituită. Prin intermediul proiectului nostru s-au identificat și cartat aceste servicii și importanța lor relativă și s-au propus măsuri care să crească valoarea lor pentru cetățenii orașului.
Vizitată anual de cel puțin 3.000 de turiști, predominant riverani, și socotită una dintre principalele zone de agrement și relaxare pentru clujeni, valoarea pădurii Făget pentru comunitate poate crește doar prin realizarea unei infrastructuri de vizitare minim invazive, cu rol primordial informativ și educativ, care să ajute cetățenii să se conecteze cu natura și să înțeleagă cât este ea de importantă pentru noi toți. În sectorul de pădure investigat, care este administrat de Primăria Cluj-Napoca, se dorește un management forestier prietenos cu natura, cu și pentru oameni, și mai puțin orientat către exploatarea forestieră. Această schimbare de optică la nivelul managementului forestier, cu accent pe sustenabilitate, va duce la creșterea ponderii celorlalte servicii oferite de pădure, dar și a calității vieții locuitorilor Clujului. Doar o astfel de abordare integrativă poate asigura și pe viitor o pădure sănătoasă, diversă, formată din arbori nativi de vârste diferite, în care procesele naturale au loc nestingherite, și care prin multifuncționalitatea ei să poată furniza în continuare beneficii clujenilor. Căci, parafrazându-i pe filosoful Francis Bacon și pe marele savant român, biologul Grigore Antipa, omul poate ”stăpâni” natura doar respectându-i legile.

Autori:
dr. Eliana Sevianu
dr. Cristian Maloș
dr. Viorel Arghiuș
dr. Tibor Hartel

Articol elaborat în cadrul proiectului INTERREG URBforDAN – Managementul și Utilizarea Pădurilor Urbane ca Patrimoniu Natural în Orașele Danubiene, proiect cofinanțat de Uniunea Europeană (ERDF, ENI, IPA). Proiectul URBforDAN este derulat de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj, în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca și Universitatea Babeș-Bolyai (Facultatea de Știința și Ingineria Mediului).