Originile şi întemeierea Clubului Sportiv „Universitatea” din Cluj (III). Întrecerea sportivă românească de la Orăştie (mai 1914)

    În prima jumătate a anului 1914, altfel spus în lunile care au rămas până la izbucnirea Primului Război Mondial (1 august 1914), societăţile sportive româneşti din Ungaria au putut organiza concursuri, dintre care cea mai importantă a fost cea de la Orăştie, ţinută la finele lunii mai, 1914. În 9 mai 1914, ziaristul „Gazetei Transilvaniei”, după ce observa cu regret că „o singură naţiune din Europa nu a fost reprezentată la acest concurs mondial de la Stockholm [adică la Jocurile Olimpice din 1912]: naţiunea românească de dincoace şi dincolo de Carpaţi”, formula astfel obiectivul întrecerii sportive de la Orăştie, „acest prim concurs român, la care se vor aranja întreceri de scrimă, atletism, gimnastică şi footbal, cu scop ca din aceste ciocniri tinerimea română să se aleagă cu forţe, pe cari să le mobilizeze cu succes în viitoarele Olimpiade”.

La evocarea acestei prime întreceri sportive româneşti ne ajută ziarele „Libertatea” din Orăştie (4 iunie 1914) şi „Gazeta Transilvaniei” din Braşov (2 iunie 1914), care relatau despre meciul de fotbal disputat între echipa Societăţii „Petru Maior” de la Budapesta şi cea a Clubului Sportiv „Gloria” din Arad, sub arbitrajul clujeanului Gavril Deac, câştigat de studenţii „pestani” cu trei „învingeri” la două (adică 3 la 2). Virgil Salvanu îşi amintea că la acest meci publicul fugea pe marginea terenului, când spre o poartă când spre alta, până când s-a dumirit că spectatorii nu trebuie să alerge odată cu jucătorii ci să privească…
Concursul de duel (scrimă) a fost dominat de studenţii de la Cluj „cari s-au distins prin buna lor şcoală, elasticitate, isteţime în apărate şi atacuri”, câştigătorii fiind 1. Mircea Prişcu (student la filosofie, la Cluj), 2. Ciorogariu, 3. Tarquiniu Prişcu şi 4. D. Nicolae. Un moment aparte al acestei întreceri a fost duelul (în afara concursului) dintre avocatul din Iara, dl. I. Giurgiu, şi căpitanul de poliţie din Orăştie, dl. Baksay, care a fost câştigat de primul, spre marea satisfacţie a spectatorilor.
La gimnastică, la sol şi aparate, competiţia a fost câştigată de dl. Opreanu, urmat fiind de dl. Teclu şi Ovid Salvanu.
La trântă (lupte), la greutatea de fulg, au ieşit învingători 1. Hara, 2. Manu şi 3. Isaic. La categoria greutatea mijlocie s-au întrecut Virgil Salvanu (Budapesta) şi dl. Dulhas (Arad), arbitrii declarând învingător pe Virgil Salvanu. La categoria greutatea mare au fost clasaţi 1. Ovid Salvanu şi 2. Tarquiniu Prişcu.
La box au întrecut Virgil Salvanu şi Tarquiniu Prişcu, meciul fiind câştigat de primul.
Din revista „Cosânzeana” din în 7 iunie 1914, aflăm că la Orăştie „însufleţitul protector al mişcării sportive de la noi, dl. colonel de Herbay”, a iniţiat întemeierea unei federaţii a cluburilor sportive româneşti.
Sportivii români şi Marea Unire
Momentul Marii Uniri poate fi descrisă şi din perspectiva sportivilor care au jucat un rol în evenimentele din toamna anului 1918 şi primăvara anului 1919. Fără pretenţia de a evoca aici toţi sportivii români prezenţi în evenimente, amintim că la şedinţa din 12 octombrie 1918 a Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român, la care a fost redactată declaraţia de independenţă a naţiunii române, prezentată în Parlamenul Maghiar în 18 octombrie, a luat parte şi Sever Dan, directorul sportiv al Clubului Sportiv Ardelean din Cluj, apoi, la Alba Iulia a fost delegatul comunei Mociu. Dr. Amos Frâncu, preşedintele Clubului Sportiv Ardelean, în noiembrie 1918 a fost preşedintele Senatului Naţional Român din Ardeal, apoi a reprezentat Clujul la Adunarea Naţională de la Alba Iulia. Printre fruntaşii Senatului Naţional Român şi ai Gărzilor Naţionale Române din Cluj s-au găsit şi membri activi ai Clubului Sportiv Ardelean. Dintre aceştia amintim pe Emil Haţieganu, Laurian Gherman şi Valentin Poruţiu. Sabin Moldovan a fost prezent la Alba Iulia ca delegat al Clubului Sportiv „Gloria” la Alba Iulia, Romul Popescu a reprezentat Societatea de gimnastică, sport şi excursiuni „Şoimii” din Sibiu. Medicul Dominic Stanca a fost prezent la Alba Iulia din partea Uniunii Femeilor Ortodoxe din Petroşani. Theodor Roxin a făcut parte din delegaţia care, la mijlocul lunii noiembrie 1918, a dus planul de acţiune al Consiliului Naţional Român Central Guvernului României, la Iaşi. Virgil Salvanu, după ce s-a eliberat din prizonieratul de război, s-a stabilit la Cluj, unde a devenit membru al Gărzii Naţionale Române şi a participat activ la organizarea Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. În 1919, a întemeiat la Cluj, Clubul Sportiv „Dacia”.
Jocurile Interaliate ale Antantei din vara anului 1919
După terminarea Primului Război Mondial, în timp ce se aştepta semnarea tratatelor de pace, Comandamentul forţelor militare ale Antantei, la iniţiativa generalului american John Joseph Pershing, a organizat, între 22 iunie şi 6 iulie 1919, aşa numitele Jocuri Interaliate. Au putut participa numai sportivii (de fapt militarii) ţărilor victorioase în Marele Război. Dat fiind faptul că Jocurile Olimpice nu au fost organizate în 1916 din cauza războiului, iar în 1920 sportivii români nu au participat din cauza lipsei fondurilor necesare, Jocurile Interaliate au reprezentat primul eveniment sportiv internaţional major, asemănător cu Jocurile Olimpice, la care au luat parte sportivi români. Printre ei au fost şi doi studenţi clujeni, boxerul Virgil Salvanu şi fotbalistul Eugen Meţianu. România s-a clasat pe locul 8 din 29 de ţări şi colonii participante. Cel mai bun rezultat, o medalie de bronz la box, la categoria 72 kg, a fost obţinut de locotenentul Virgil Salvanu. Până la urmă, el nu a reuşit să participe la Jocurile Olimpice. Pentru el Jocurile Interaliate au reprezentat îndeplinirea promisiunilor făcute profesorului său din liceu.

Bibliografie selectivă
George Wythe, Joseph Mills Hanson (ed.), The Inter-Allied Games Paris, 22nd June to 6th July 1919. Published by The Games Committee, 1919.
Alexandru Paloşanu, „U” 75: almanah aniversar: pagini din istoria gloriosului club sportiv românesc transilvănean: [1919-1994], Cluj-Napoca: Daco-Press, 1995.
Gheorghe I. Bodea, Nuşa Demian, Demostene Şofron, Ovidiu Blag, Adina Oşan, Dan Mihălcean, Túrós László, Ovidiu Vasu, „U” 90 de ani de activitate sportivă de performanţă 1919-2009, Cluj-Napoca: Clubul Sportiv „Universitatea”, 2009.
 
„Cosânzeana”, 7 iunie 1914.
George Wythe, Joseph Mills Hanson (ed.), The Inter-Allied Games Paris, 22nd June to 6th July 1919. Published by The Games Committee, 1919, p. 183, 189, 377.
Dr. Lukács József, Muzeul de Istorie al Universității Babeș-Bolyai,
Direcția Patrimoniu Cultural Universitar