O vară fierbinte, la Inspectoratul Școlar Județean Cluj

Probabil, cea mai „fierbinte” din perioada de după 1989, având în vedere suprapunerea unui eveniment uriaș, cum a fost Olimpiada Internațională de Matematică, peste evenimente, totuși, extrem de importante în învățământul preuniversitar – examenele elevilor și ale profesorilor.

Cum s-au descurcat clujenii în această situație? Cu brio – spune inspectorul școlar general Valentin Cuibus, cel care a fost și managerul ediției 2018 a Olimpiadei Internaționale de Matematică.

– Ați avut, aveți, anul acesta, o vară fierbinte…

-… O vară fierbinte care nu s-a terminat, încă. Într-adevăr, am avut o lună iulie foarte grea și complicată, la fel și luna iunie. Lucrurile s-au împărțit în două, s-au desfășurat pe două paliere: au fost, pe de o parte, activitățile obișnuite pentru perioada aceasta, adică examenele copiilor și ale profesorilor, iar pe de altă parte, Olimpiada Internațională de Matematică. Cu aceiași oameni a trebuit să le facem pe toate, ceea ce a însemnat un efort deosebit din partea tuturor colegilor.

Mulțumiri tuturor pentru felul cum s-au implicat și mulțumiri celor 400 de voluntari, fără de care ar fi fost imposibilă toată această „mișcare de forțe”, pentru că a fost o mișcare de forțe. Cred că aprecierea cea mai semnificativă a venit din partea președintelui board-ului IMO, Geoff Smith, care a spus, împreună cu leaderul Rusiei, pentru că Londra și Sankt Petersburg vor fi următorii organizatori ai olimpiadei: „Ați ridicat organizarea IMO la un nivel mult prea sus, pe care ne va fi foarte greu să îl atingem în anii următori”. Este, până la urmă, o recunoaștere a felului cum s-a desfășurat această olimpiadă internațională și a faptului că ea a însemnat ceva pentru Cluj și pentru România. Revin, spunând că IMO a fost cel mai mare eveniment educațional din anul Centenarului și probabil unul dintre cele mai mari evenimente educaționale desfășurate în România în ultimii ani.

– Ați avut și dezamăgiri pe perioada desfășurării olimpiadei?

– Sigur că au fost și lucruri pe care le-am fi tratat acum altcumva. Glumind, spuneam că acum am putea să ne facem o firmă de evenimente, pentru că ne-am descurca foarte bine.

Am avut parteneri mai mult din mediul de afaceri decât instituționali și mulțumim tuturor, pentru că s-au implicat extraordinar în desfășurarea evenimentului, și lucrul acesta s-a văzut. În rest… au fost firme foarte mari care n-au dorit să se implice și firme mult mai mici, care au venit și ne-au spus: „Vrem și noi să facem ceva pentru un eveniment de importanța asta, care se desfășoară la Cluj”. Deci, am avut surprize și frumoase, dar și negative, cu firme care au cifre de afaceri uriașe și care n-au dorit să se implice ori s-au implicat superficial. Important însă este că majoritatea firmelor au participat, sunt peste 60 de agenți economici care s-au implicat în organizare și lucrul acesta s-a văzut, în sensul că au fost resurse pentru ca totul să se desfășoare în cele mai bune condiții.

– Cum s-au „comportat”, la acest eveniment, autoritățile locale?

 – N-am avut nici cea mai mică problemă! Am și făcut o întâlnire, după IMO, și le-am mulțumit tuturor, pentru că atât instituțiile din subordinea Prefecturii, cât și instituții din subordinea Primăriei s-au implicat și, cel mai important, n-au spus niciodată ”Nu se poate”, ci au căutat soluții ca să rezolve problemele care au apărut. Și, gândiți-vă că au apărut probleme foarte multe, în momentul în care îți vin participanți din 114 țări, începând cu vizele, transportul, cazările, modificările de sosiri cu avionul, deci foarte multe lucruri pe care nu puteai să le gestionezi fără o echipă care să înțeleagă că trebuie să se adapteze la situația concretă a momentului.

– I-am întrebat și pe prof. dr. Cătălin Gherghe și prof. dr. Dorin Andrica, vă întreb și pe dvs: Care considerați că este lecția IMO de anul acesta pentru sistemul românesc de învățământ?

– Cei doi sunt mult mai autorizați decât mine să răspundă la întrebarea asta. Ce pot eu să spun este că, probabil, va trebui regândit sistemul de selecție a olimpicilor. Asta o văd un pic din afară, pentru că noi nu am fost direct implicați în selecția lotului României. Apoi, haideți să fim corecți și să recunoaștem că sunt țări care investesc enorm în pregătirea loturilor pentru acest eveniment, investesc enorm în educație și atunci, bineînțeles, rezultatele se văd. Faceți comparație între cât se investește în România, raportat la cât se investește în Coreea de Sud sau în alte țări asiatice, ca să nu mai vorbesc de Statele Unite sau de Rusia!

Pe de altă parte, am obținut o medalie de aur, o medalie de argint și două medalii de bronz. Dacă cei de pe pozițiile cinci și șase ar fi obținut punctaje mai mari, România ar fi fost pe un loc mult mai decent. Cred, așadar, că ar trebui făcută, de către Societatea de Științe Matematice din România, o analiză atentă, și regândit sistemul de selecție a lotului olimpic.

– Am vorbit de olimpiadă, dar în paralel cu IMO s-au desfășurat, și la Cluj, Evaluarea Națională și examenul de Bacalaureat, pentru elevi, dar și concursurile profesorilor – Titularizarea și Definitivatul. Cum apreciați rezultatele obținute de clujeni anul acesta, la respectivele concursuri?

– Faptul că suntem din nou pe primele locuri este un  lucru foarte bun și care confirmă rezultatele din anii trecuți. Mai sunt, uneori, sincope, dar dacă ești între primii cinci la toate cele patru categorii, cred că este un rezultat mai mult decât meritoriu și înseamnă o confirmare și a anilor trecuți și o confirmare a muncii tuturor, pentru că nu trebuie să ne asumăm noi toate meritele. În mare măsură este meritul copiilor, meritul profesorilor, meritul conducerilor de școli, meritul părinților – fără de care nici la Evaluarea Națională și nici la Bacalaureat nu s-ar putea obține aceste rezultate! -, adăugând comunicarea corectă care este între școală și familie. Toate acestea, puse cap la cap, duc la niște rezultate care se confirmă an de an.

– Cu ce continuă „vara fiebinte” a inspectorilor din IȘJ Cluj?

– Cu toate evenimentele obișnuite, ale acestei perioade: mișcările de personal, numirile de directori, gradațiile de merit etc.

M. TRIPON