O sută pentru „100 de ani de învățământ românesc la Cluj”

O sută de elevi pasionați de istorie de la mai multe licee din județul Cluj s-au întrecut, miercuri seara, în cadrul unui concurs de cultură generală dedicat aniversării Centenarului primei universități românești din Transilvania.

Competiția a avut ca temă „100 de ani de învățământ românesc la Cluj” și a fost organizată de Inspectoratul Școlar Județean Cluj, în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai”, Mitropolia Clujului, Albei, Maramureșului și Sălajului și Consiliul Județean Cluj. Concursul s-a desfășurat la Auditorium Maximum, iar participanții grupați în serii de câte zece au trebuit să răspundă la întrebări privind viața și activitatea a 100 de personalități care au marcat activitatea universitară, științifică și culturală la Cluj după 1919. Competiția interactivă a fost moderată de Bianca Albu, cadru didactic la Școala ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca și de Hadrian Virgil Arion, inspector de istorie în cadrul Inspectoratului Școlar județean Cluj. Din juriu au făcut parte prof. univ. dr. Ovidiu Ghita, decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, Mariana Pop, inspector școlar general adjunct în cadrul Inspectoratului Școlar Județan Cluj, Andreea Jucan din cadrul Consiliului Județean Cluj, pr. Bogdan Ivanov, consiler cultural în cadrul Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului și Cosmin Puriș, redactorul șef al cotidianului Făclia de Cluj.

Încrezători în cunoștințele lor și nerăbdători să facă față întrebărilor, elevii nu au arătat niciun fel de emoție. Foarte mulți dintre tineri au spus că au ținut să participe la acest concurs pentru că sunt pasionaţi de istorie iar tema privind învățământul superior în limba română din Transilvania le-a stârnit un mare interes, mai ales că multe dintre lucrurile pe care le-au studiat în bibliografia pentru concurs nu se regăsesc în manualele şcolare.

După prima etapă a competiției au rămas să-și demonstreze cunoștințele despre viața academică din Cluj de după anul 1919 jumătate din elevi, aceștia fiind grupați în cinci serii a câte zece concurenți. Din aceste serii s-au calificat în finală cei mai buni unsprezece concurenți, care, de data aceasta, au avut de dat răspuns la zece întrebări. Premiul întâi a fost obţinut de Smaranda Dumitru de la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” din Cluj-Napoca, tânăra fiind coordonată de prof. Corina Pop. Premiul al doilea a fost câştigat de Andrei Bote de la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” din Dej, avândul ca îndrumător de prof. Horaţiu Moldovan. Premiul trei i-a revenit Ioanei Garbotei de la Liceul Teoretic „Ana Ipătescu” din Gherla. Menţiuni au fost acordate lui Alex Sîmbăuan (Liceul Teoretic „Alexandru Papiu-Ilarian”), Maria Velea (Colegiul Național „Mihai Viteazul”), Viorel Mornea (Colegiul Național „Mihai Viteazul”), Flaviu Ceteraş (Seminarul Teologic Ortodox), Vlad Iuşan (Colegiul Național „Gheorghe Șincai”), Raul Hoca (Liceul Greco Catolic „Inochentie Micu”), Flaviu Puriş (Colegiul Național „George Coșbuc”) şi Maria Andruş (Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu”). Premiul întâi a constat în 1500 lei, premiul doi în 1000 de lei, premiul trei-700 lei, iar elevii care au obţinut menţiuni au primit câte 400 lei. Toți concurenții au beneficiat de diplome de participare și cărți din domeniul istoriei.

La final, elevii Colegiului Naţional „Gheorghe Şincai”, coordonaţi de prof. Corina Pop, prof. Lucia Copoeru şi Cecilia Johrend au prezentat sceneta „Nemuritori prin cei ce n-au murit”, regizată de câştigătoarea concursului „100 de ani de învățământ românesc la Cluj”, Smaranda Dumitru şi de Ioana Lazar. Sceneta surprinde o istorie a Transilvaniei întinsă pe 200 de ani, pornind din secolul XVIII şi până la sfârşitul secolului XX. Întregul moment teatral a stat sub semnul lui Gheorghe Şincai, patronul spiritual al unităţii şcolare la care studiază protagoniştii scenetei. Printre momentele importante surprinse în timpul spectacolului au fost Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania, unde elevii i-au reprezentat pe Lajos Kossuth şi pe Avram Iancu, Procesul Memorandiştilor şi fraza memorabilă a lui Ion Raţiu: „Existenţa unui popor se afirmă nu se discută”.

Un alt episod a fost legat de discursul lui Alexandru Vaida Voevod în Parlamentul de la Budapesta, care militează pentru drepturi egale pentru românii din Transilvania. A urmat momentul Marea Unire de la 1918, după care a fost surprinsă etapa instaurării regimului comunist şi înregimentarea populaţiei, precum şi introducerea cenzurii. Deosebit de interesant a fost momentul în care s-a prezentat prăbuşirea regimului comunist şi revenirea la democraţie. Încheiera momentului teatral a fost realizată tot de Gheorghe Şincai, cel care „renaşte” şi îşi laudă urmaşii pentru „ţara pe care o au”, „limba pe care o vorbesc”, „cărţile pe care le publică”, „şcolile în care învaţă”, „libertatea de care se bucură” şi „pacea în care trăiesc”.

C.P.