O piaţă din Dej va purta numele generalului Henri Berthelot

O piaţă din zona zona centrală a municipiului Dej, unde se află Liceul Alexandru Papiu Ilarian şi Biblioteca Municipală, va purta numele generalului Henri Berthelot, şeful misiunii franceze în România în perioada Primului Război Mondial. Festivitatea de inaugurare a noii denumiri a pieţei va avea loc miercuri, 25 iulie 2018, ora 11 în prezenţa unor oficialităţi franceze şi a primarului municipiului Dej, ing. Morar Costan. Demersul municipalităţii de a atribui acestei pieţe numele generalului francez H. Berthelot vine pe de o parte în contextul aniversării Centenarului Marii Uniri iar pe de altă parte ca urmare a relaţiilor de prietenie dezvoltate de municipiul Dej cu mai multe oraşe din Franţa. Delegaţia franceză prezentă la inaugurarea pieţei va fi formată din: Sophie Lesne, primar al oraşului Le Quesnoy; Didier Debrant, primar al localităţii Jolimetz; Dora Leblan, Cetăţean de Onoare al municipiului Dej şi preşedinte al Asociaţiei europene de cooperare Franţa – România; Christine Depelsenaire, preşedinte al Asociaţiei de Relaţii Internaţionale din Quesnoy şi Christian Maugy, vicepreşedinte al Comitetului de Înfrăţire din Beauvais.
Inaugurarea Pieţei gen. Henri Berthelot este un act oficial de cinstire a memoriei personalităţii gen. H. Berthelot care a avut un rol esenţial în pregătirea Armatei Române în timpul Primului Război Mondial şi, mai târziu, în realizarea Marii Uniri din anul 1918. Începând cu luna octombrie 1916, generalul francez a fost detaşat în România, ca şef al Misiunii Militare Franceze. Pe toată durata misiunii în România, generalul Berthelot a asigurat şi rolul de consilier militar al Regelui Ferdinand I.
În perioada ianuarie-iunie 1917, gen. Berthelot colaborează la refacerea şi reorganizarea armatei române, pe teritoriul rămas liber al Moldovei. Personalul misiunii franceze a fost detaşat pe lângă comandamentele române, până la nivel de comandament de divizie, inclusiv.
În teritoriul liber al Moldovei, din ianuarie până în mai 1917, a avut loc refacerea şi reorganizarea armatei române, simultan cu înzestrarea unităţilor cu echipamente militare moderne, comparabile cu cele aflate în dotarea Germaniei. Cu ajutorul misiunii militare franceze şi a echipamentului de luptă sosit din Franţa şi Anglia s-a reuşit schimbarea înfăţişării armatei române. Au fost organizate două armate române, cu un efectiv de aprox. 400.000 de oameni, intercalate între trei armate ruseşti însumând aproape 1.000.000 de militari.
Astfel, ofensiva românească de la Mărăşti (la 11 iulie), condusă de generalul Alexandru Averescu, şi cea a generalilor Constantin Cristescu şi Eremia Grigorescu, de la Mărăşeşti (1-24 iulie) dejoacă planurile de luptă germane de ocupare a Moldovei şi de cucerire a portului Odessa.
După semnarea tratatului preliminar de pace de la Buftea cu Puterile Centrale, personalul Misiunii Militare franceze şi gen. Berthelot a fost nevoit să părăsească România, la 10 martie 1918. Generalul Berthelot a revenit în România, în fruntea unei noi misiuni militare, care va activa în perioada 1 octombrie 1918 şi 4 mai 1919.
Cu ocazia Marii Unirii de la 1 decembrie 1918, Generalul Henri Mathias Berthelot a spus următoarele cuvinte: „Sângele eroilor căzuţi în luptele Marelui Război să fie pentru tine, o, frumoasă Românie, sămânţa de noi virtuţi, în aşa fel încât copiii tăi să fie mereu demni de părinţii lor şi gata să-ţi apere pământul sacru, atât de des invadat, dar în cele din urmă întregit prin efortul ultimelor generaţii”.
Generalul Berthelot a decedat pe 28 ianuarie 1931, iar pe 6 februarie 1931 i-a fost citit testamentul, care, spre a mulţumi naţiei româneşti pentru toate mărturiile de recunoştinţă şi de dragoste ce au fost arătate, a lăsat Academiei Române domeniul din comuna Fărcădinu de Jos (în prezent redenumită General Berthelot, judeţul Hunedoara), sumele importante de bani la banca franceză „Marmorosch-Blank” sau în sucursalele ei din România, pentru a fi folosite pentru burse acordate tinerilor români pentru a-şi completa studiile într-o şcoală franceză, civilă sau militară.
Despre Generalul Berthelot se spunea, în epocă, că a fost un francez cu inimă de român. În semn de recunoştinţă, pentru meritele sale deosebite, generalul H. Berthelot a fost decorat cu cele mai înalte distincţii ale statului român, a fost declarat Cetăţean de onoare al României şi a fost ales membru de onoare al Academiei Române. La fel de apreciat a fost şi în Franţa fiind decorat cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincţie a statului francez.

Constantin ALBINETZ