Noapte inedită, sâmbătă, la Muzeul de Artă

Muzeul de Artă invită publicul clujean, sâmbătă, 18 mai, între orele 19.00 şi 01.00, la un program cu totul special, intitulat „Fiecare vede ce simte. TU ce vezi?”, amfitrionii Nopţii Muzeelor (ediţia a XV-a) fiind, în premieră, studenţi din primul an de la Istoria şi Teoria Artei a Universităţii de Artă şi Design (UAD), muzicieni la început de carieră şi elevi de la Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică „Octavian Stroia”.

Tineri talentaţi îşi asumă, la acest eveniment, prezenţa creatoare într-un spaţiu devenit, prin tradiţie, al consacrării umane prin artă. Ne imaginăm deja ingeniosul traseu cinematografic de la Muzeu, cu piese interpretate la pian în Sala Tonitza, mişcări pline de armonie ale tinerilor balerini în toate încăperile Galeriei Naţionale de la etaj, iar alături de ei, „documentariştii” de la Belle Arte, amintindu-i pe severii critici din atmosfera pariziană de odinioară a Saloanele Oficiale de pictură şi sculptură.

„Miza serii va fi de a trăi o experienţă personală. Arta, muzica, dansul, ne vor acompania, cu eleganţă, în Noaptea Muzeelor”, a arătat, pentru cotidianul Făclia, conf. univ. dr. Anamaria Tomiuc de la Universitatea de Artă și Design, care a supervizat alcătuirea programului special al acestui eveniment. „Pentru noi, este o ocazie extraordinară să fim prezenţi la Noaptea Muzeelor. Este vizibilă deschiderea Muzeului de Artă faţă de tineri, faţă de Universitatea de Artă şi Design. Programul de studii de licenţă de la Istoria şi Teoria Artei are, deja, a doua promoţie de alsolvenţi. A fost înfiinţat şi un program de masterat de practici curatoriale contemporane. În aceste două linii de studiu ne axăm pe relaţia cu comunitatea, cu mediul profesionist al artelor. Pentru noi, activităţile extracurriculare sunt foarte importante. Studenţii din anul întâi au fost încântaţi că părerile lor vor fi auzite. Evident, demersul nostru se bazează pe publicul tânăr. Fiecare om vede ce simte, de fapt, în sufletul său. Ne dorim ca muzeul să devină o experienţă individuală, personală, pentru cei care intră să îl viziteze. Tinerii care studiază istoria artei au afinităţi pentru toate tipurile de manifestări artistice, ajung să cunoască întreg mediul creatorilor de artă. Neîndoielnic, Grigorescu, Luchian, Tonitza, Aman, reperele majore ale artei româneşti, sunt referinţe de structură în pregătirea tinerilor de la UAD”, a explicat universitarul clujean, adăugând că pentru Noaptea Muzeelor este pregătit şi un program pentru copii, de la ora 19,00 la 20,00.

Spirit constructiv, cu un remarcabil bun gust, istoricul de  artă Alexandra Sârbu, care conduce Serviciul Cercetare, Organizare de expoziţii şi Pedagogie muzeală, este încrezătoare că toate evenimentele incluse în programul serii de sâmbătă se vor bucura de audienţa aşteptată. Noaptea Muzeelor va marca, de altfel, debutul unei suite de manifestări dedicate cu precădere tinerilor.

„Propunerea noastră a căutat să îmbrăţişeze perspectiva occidentală a modalităților insolite de a trăi experiența actului cultural, în condițiile în care muzeul contemporan tinde tot mai mult să-și impulsioneze utilizatorul să-l «locuiască» într-un mod accentuat participativ și creativ, sfidând chiar codurile comportamentale statuate care, prin tradiție, îi cereau o atitudine ce se consuma, aproape exclusiv, în sfera pasivității și a contemplației pure. Accentul puternic pus pe implicarea activă a celor care compun, în prezent, plaja eterogenă şi dispersată a ceea ce numim audienţă muzeală este, în fond, un garant al recunoaşterii lor ca figuri centrale ale practicilor culturale curente. Per ansamblu, muzeul secolului al XXI-lea caută să se racordeze, într-un mod conștient și asumat, la cerințele erei culturii participative, pariind pe inteligența colectivă, al cărei potențial creativ și expresiv încearcă să-l valorifice pe deplin, în formule relevante pentru intenţiile proprii. Totul se înscrie, de fapt, într-o logică a democratizării și liberalizării culturale, așa-numita «politică a porților deschise» care, dincolo de miza lărgirii, diversificării și fidelizării publicurilor curente, pune un accent major pe integrarea instituțională adecvată în viața culturală a teritoriului la care muzeul se raportează, cu o contribuţie notabilă şi în privinţa creşterii coeziunii sociale, dar şi a unei semnificative răsfrângeri asupra dezvoltării personale a celor care trec pragul unei astfel de instituţii”, a explicat, pentru cotidianul  Făclia, istoricul de artă  Alexandra Sârbu.

Din punctul său de vedere, „conceptele cheie ale noii filozofii muzeale sunt participarea activă şi co-creaţia, muzeul prezentului devenind un spaţiu al acţiunii novatoare şi a descoperirilor entuziaste, al dialogului constructiv între limbaje şi comportamente comunicative deja consacrate puse în relație directă cu cele emergente, găzduind proiecte experimentale insolite, care se lasă, în mod deliberat, contaminate cu diverse forme de expresie. În logica acestei ecuaţii, practicile creative de mediere culturală a patrimoniului muzeal care implică activ tinerii din instituţiile de învăţământ academic sau preuniversitar, sunt o modalitate viabilă pentru instituţiile muzeale: ele pot fideliza un eşantion de public mai mult sau mai puţin reticent, dar cu siguranţă extrem de dificil de sedus, care persistă în a percepe ambianţele muzeale ca pe nişte spaţii intimidante, prăfuite, profund nişate, vetuste şi descurajatoare, în care nu se regăsesc, aproape deloc, ca posibili destinatari. În subsidiar, aceste iniţiative impulsionează muzeele să devină tot mai flexibile în abordare şi receptive la inovație, interdisciplinaritate, experiment şi chiar asumare a riscului. Pe un astfel de fundal provocator, dar, totodată, deosebit de ofertant, muzica, dansul sau scrierea creativă sunt din ce în ce mai frecvent utilizate ca mod de abordare și cheie interpretativă a operelor de artă, implicarea lor în procesele de accesibilizare a colecţiilor sporindu-le atractivitatea şi făcând o nouă şi convingătoare demonstraţie a valenţelor formative absolut excepţionale ale muzeului contemporan, care nu este doar un spaţiu extraordinar de învăţare, ci şi o zonă de imensă libertate. Prin urmare, discutăm despre demersuri inovative care reuşesc să genereze comunitate în jurul muzeului, îmbogăţind benefic şi naraţiunea expoziţională proprie instituţiei cu prospeţimea unor perspective neaşteptate”.

Reporter Făclia: Ce credeţi că le-a oferit tinerilor această experienţă în raport cu muzeul ?

Alexandra Sârbu: Tinerii au devenit protagoniştii unei experienţe culturale memorabile, ei fiind asumaţi ca interlocutori inteligenţi şi parteneri ”de pe poziţii egale” ai muzeului, un mediu pe care l-au perceput şi valorificat într-un sens pur exploratoriu, asimilându-l ca pe o veritabilă resursă, ca pe o parte integrantă, vitală, a ”călătoriei” lor  personale, cu toate implicațiile unui proces de ordin intelectual, emoțional și pur estetic. În acest mod, au acţionat din postura unor generatori independenți de sens și semnificație, cărora muzeul le-a oferit o platformă de potenţialităţi, dar mai ales o voce cu expresie neîngrădită în interiorul său, alături de bucuria libertăţii imaginative şi, nu în ultimul rând, autonomia de a se putea manifesta ca nişte autentici ”agenţi creativi”. Modul lor de a se raporta la această ambianţă cu totul specială, dar mai ales la proximitatea operei de artă, a dobândit, astfel, caracterul unui laborator de idei dedicat investigării şi experimentării unor ”alternative” de a intra în dialog şi legătură cu arta, care au pus un accent puternic pe noţiuni ca emoţie, uimire, creativitate, libertate şi ludic, cu un impact semnificativ asupra modalităţilor de receptare ale spaţiului muzeal şi a lucrărilor etalate pe simeze… inevitabilă fiind (re)descoperirea lor din perspective insolite.

Odată dispuşi într-o experienţă activă a privirii, tinerii au preluat controlul asupra a ceea ce ”absorb”’ dintr-o operă de artă, lăsând-o să se răsfrângă asupra lor ca act inspirativ, pe marginea căruia au început să îşi articuleze – verbal, corporal, muzical sau chiar prin formatul ofertant al scrierii creative – propriile interpretări şi răspunsuri. Au fost experienţe care au privilegiat dialogul şi emoţia, în cadrul unor formate interactive extrem de generoase, concepute special pentru a stimula ”jocul” în muzeu la persoana întâi. Practic, am încercat să facem vizibile puncte de vedere distincte, fără a urmări neapărat o conciliere a lor, ci mai degrabă facilitarea unei relaţionării autentice între aceste ”priviri” diverse, care reuşesc să-şi vorbească şi să se îmbogăţească reciproc, conducând spre o prelungită și mult mai adânc personală raportare şi legătură angajantă cu opera de artă, actul în sine dispunând şi de reale virtuţi transformatoare.

Lucrările aflate în expunere au devenit un pretext real pentru exprimarea ”eului propriu”, pentru a scoate la suprafaţă şi împărtăşi cu ceilalţi, într-o formă liberă şi degajată, gânduri, sentimente, impresii sau senzaţii, a căror confruntare rodnică a permis trăirea întâlnirii cu arta într-o formă veridică, intensă şi profundă, care a lărgit cu sugestivitate înţelesul şi orizontul perspectivei sale interpretative. Au putut, astfel, înţelege că actul creaţiei unei opere de artă este, prin excelenţă, o oglindire a simţirii interioare… ceea ce a cautat să accentueze şi sloganul campaniei derulate  în mediul online pentru promovarea celei de-a XV-a ediţii a ”Nopţii Muzeelor”.

Reporter Făclia: Cum se va derula, sâmbătă, programul ”Noaptea Muzeelor” ?

Alexandra Sârbu: Energie debordantă, prospeţime, sensibilitate, bucurie entuziastă, emoţie şi creativitate exuberantă, fler narativ şi spirit ludic, versatilitate ingenios dozată şi o jovialitate molipsitoare sunt doar câteva dintre ingredientele speciale care fac deliciul unei reţete de neuitat a ediţiei din acest an a Festivalului European ”Noaptea Muzeelor”. Chei de lectură insolite puse în act prin interferări spectaculoase de limbaje expresive – arte vizuale, muzică, scriere creativă şi dans – vor oferi publicului clujean posibilitatea de a se bucura de o experienţă muzeală cu adevărat memorabilă, al cărei punct central de atracţie devine ”revizitarea” lucrărilor de referinţă ale Galeriei Naţionale prin ”ochii” dezinvolţi şi inspiraţi ai tinerilor. Invitaţi să dea formă, într-o manieră personală, impresiei generate asupra lor de întâlnirea cu opera de artă, inventivii noştri colaboratori au recurs la imaginarea unei serii captivante de ”producţii” culturale care pun în valoare propriul demers de înţelegere şi apropiere a obiectului muzeal studiat, făcând, totodată, şi dovada sensibilităţii deosebite care a marcat ineditul acestei experienţe relaţionale. Din postura de veritabili ”mediatori culturali”, exersată pentru o singură seară, vor împărtăşi tuturor vizitatorilor muzeului perspectiva raportării lor individuale la semnificaţia operelor de artă selectate, în contrapartida unei prezentări ghidate convenţionale.

Prin urmare, propunem publicului larg un format care a căutat să răspundă sugestiei Reţelei Naţionale a Muzeelor din România (RNMR), care şi-a încurajat membrii instituţionali să adere la recomandarea tematică a Ministerului Comunicării şi Culturii din Franţa, iniţiatorul brandului de mare succes internaţional ”Noaptea Muzeelor”. Pentru ediţia din acest an, acesta a propus La Classe, l’OEUVRE, un program emblematic de educaţie artistică şi mediere culturală, bazat pe strânsa colaborare dintre muzee şi instituţiile de învăţământ, care urmăreşte să pună în valoare pentru o seară, în postura de autentici ”transmiţători” culturali, pe tinerii aflaţi în plin proces de formare şcolară sau universitară. Formatul medierii culturale ai cărei actori sunt însişi tinerii le oferă acestora posibilitatea de a concepe şi performa creativ interpretarea unei opere sau a mai multor opere de artă selectate din colecţiile muzeului, scoţând, astfel, în relief propriul mod de a se raporta la semnificaţia piesei sau a pieselor în cauză. Cadrul generos al proiectului face plauzibil orice tip de mediere imaginată ca un produs cultural conceput și desfășurat în co-producție și care are la bază un demers experimental. Se poate recurge la medieri de factură clasică (interpretări concretizate în demersuri literare, prezentări orale sau digitale) sau la cele care pun în joc, la propriu, specificitățile practicii artistice (dans, muzică, teatru etc.).

***

Expoziţiile temporare deschise la Muzeu în această perioadă: ”High Light”, expoziţie de grup a artiştilor Ioana Antoniu, Elian, Andor Kőmives, Radu Pulbere şi Radu Şerban,  sinteza retrospectivă ”Thomas Ditroi” (1950-2012) şi ”71 de ani de la proclamarea independenţei Statului Israel ”.

Carmen FĂRCAŞIU