Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – „în plin proces de regândire a identității vizuale și a marketingului cultural”

Municipiul Cluj-Napoca va deveni, în vara acestui an, Capitala Arheologiei Românești, prin organizarea, de către Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, a celei de-a a 52-a Sesiuni Naționale de Rapoarte Arheologice. O serie de alte evenimente, anunțate acum de managerul MNIT, muzeograf dr. Felix MARCU, sunt menite să marcheze aniversarea Centenarului Marii Uniri.

 –  Care au fost evenimentele majore organizate de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei sau la care muzeul a participat, în 2017?

– La sediul MNIT au continuat cele două expoziții virtuale, „3D Roma – Sarmizegetusa. Turn ON the history” și „Incursiuni dacice în spațiul virtual”, alături de o serie de expoziții temporare, din care aș aminti „Destine transilvănene de excepție: frații Alexandru și Ion Lapedatu în lumina documentelor”, „TRECUT VIU. Salon interjudețean de restaurare”, „Memorandul românilor din Transilvania – 125 de ani”, Festivalului Internațional de Ceramică Contemporană – CAOLIN 2017, „Clujul și locuitorii săi văzuți de fotograful Ferenc Veress”, A treia ediție a Bienalei de Ceramică, „Coronatus in regem Hungariae”, „Arheologia Clujeană. O privire din culise”, și, nu în ultimul rând, avanpremiera unei expoziții temporare care va privi unul dintre proiectele cele mai dragi mie, „Limes Porolissensis”. De asemenea, piese din patrimoniul nostru au participat la expoziții temporare din țară și străinătate (Ungaria și Danemarca).

– Ce modificări ați făcut, în 2017, în ce privește structura organizatorică a MNIT?

– În luna mai 2017 a intrat în vigoare noul Regulament de Organizare și Funcționare a Muzeului, sub forma Ordinului Ministrului Culturii și Identității Naționale nr. 2274/5.05.2017. Acesta privește câteva schimbări fundamentale în structura organizatorică și de conducere a instituției.

În primul rând, am ales să păstrăm exact același număr de posturi de conducere, dar să le distribuim mai eficient. Astfel, secțiile au fost, unele, reorganizate, altele structurate mai coerent, iar din punct de vedere ierarhic, au fost separate cele de specialitate de cele tehnico-administrative. Am ales să funcționăm, la nivelul conducerii, cu un singur director adjunct de specialitate și un director al direcției economice. Cei doi au fost cooptați în echipă de-abia în cursul lunii august, datorită procedurilor interne și legale de aplicare a ROF. Cu toate acestea, echipa de conducere a prins contur și a reușit, în cel mai scurt timp, să acționeze în mod coerent și unitar.

– Câți angajați are MNIT în prezent?

– Muzeul are 78 de angajați în acest moment, și mai există 5 posturi vacante. Din nefericire pentru noi, de la jumătatea anului 2017 și, înțeleg că și pe parcursul acestui an, angajările noi în sistemul bugetar au fost blocate, prin urmare nu am reușit să definitivăm colectivul în măsura în care ne dorim. Avem mare nevoie de personal în departamentul administrativ și economic, unde schimbările legale permanente, precum și legea achizițiilor publice, îngreunează destul de mult procesele, acestea având nevoie de mai mult personal. De asemenea, la specialitatea istorie ar mai trebui să angajăm personal, dar nu numai. Căutăm să colaborăm cu tineri absolvenți pentru realizarea prelucrării materialului arheologic rezultat din cercetările preventive. De altfel, am inițiat un program de voluntariat, pe care îl vom dezvolta în acest an.

– Câte șantiere de salvare a avut Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei în 2017? În ce măsură MNIT a reușit să se impună pe această „piață”, a săpăturilor de salvare?

– E dificil să dăm un număr exact. Cea mai mare parte a colegilor arheologi au fost pe șantiere din primăvară până în luna noiembrie, unii chiar până în decembrie. Cele mai semnificative sunt contractele pentru cercetări preventive pe traseul Autostrăzii Brașov-Borș, pe sectoarele Luna-Chețani, respectiv Nădășelu-Topa Mică. Acestea însă nu au fost singurele, o cercetare foarte interesantă fiind și cea din Piața Unirii, cu ocazia modernizării laturii de vest. În plus, arheologii muzeului au fost implicați în zeci de contracte pentru supraveghere arheologică, diagnostic arheologic, cercetare preventivă sau studii istorice pentru fundamentare PUG. Prin urmare, cred că da, ne impunem pe piața acestor servicii, datorită colectivului numeros și bine pregătit, datorită lucrărilor de calitate și executate în termen și datorită disponibilității permanente a instituției, în acest sens.

– Care sunt rezultatele cercetărilor de pe aceste șantiere și cum intenționați să le faceți cunoscute?

– Rezultatele sunt numeroase și importante. În primul rând, au ieșit la iveală așezări umane din diferite epoci, de dimensiuni și importanță majoră. Acestea au generat cantități impresionante de material arheologic, în cea mai mare parte unicat. La Sînpaul avem o suprapunere de așezări rurale preistorice, romane și înmormântări princiare post-romane, de excepție, la Luna avem probabil unul dintre cele mai importante centre de putere din epoca migrațiilor din Europa Centrală. Prelucrarea acestor materiale este un proces anevoios și îndelungat, însă este una din prioritățile noastre, în acest sens fiind conturate deja grupuri de lucru. Este obligatoriu ca în cel mai scurt timp o parte a acestor materiale să fie expuse în cadrul unor manifestări culturale ale muzeului și rezultatele științifice să fie publicate.

– Câte șantiere sistematice are acum MNIT? Pe ce șantiere s-a săpat în 2017?

– Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, capitala regatului dac; Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia; Covasna – „Cetatea Zânelor”, fortificație dacică; Bologa – castrul roman de pe granița romană de NV; Peștera Cioclovina, jud. Hunedoara; Alba-Iulia, sediul guvernatorului provinciei romane Dacia; sau Luna, cimitir și așezare post-romane. Cercetări s-au efectuat pe toate acestea, deși, în cazul unora, nu s-a primit finanțare de la Ministerul Culturii.

– Care este situația clădirii în care funcționează Colecția de Istorie a Farmaciei?

– Clădirea a fost retrocedată proprietarilor de drept, familia Gabor-Hintz, cu care am reușit să stabilim relații civilizate, avem un contract de închiriere în vigoare. Actualul proprietar este de bună credință și dorește să investească în reabilitarea clădirii, care necesită reparații. Colecția de Istorie a Farmaciei este în siguranță și își așteaptă publicul, ca de obicei.

– Ce a fost cel mai greu, în 2017, pentru managerul MNIT, Felix Marcu?

– În primul rând, tranziția de la vechiul Regulament de Organizare și Funcționare la cel nou, în viitorul apropiat urmând să punem în aplicare și un Regulament de Organizare Intern, adaptat noilor cerințe. De asemenea, ajustarea fișelor de post la noile condiții și strategii ale muzeului, pentru o comunicare și conlucrare mai bune cu colegii din muzeu. Continuă, însă, să constituie probleme majore și redeschiderea expoziției de bază, amenajarea sau relocarea depozitelor din subsolurile clădirii sau rezolvarea inventarierii și asigurării patrimoniului după ultimele cerințe. Or, pentru toate aceste probleme încercăm să identificăm cele mai bune soluții.

– Ați organizat, la sfârșitul lunii noiembrie 2017, expoziția „Coronatus in regem Hungariae”, și ați fost acuzat că sfidați Ziua Națională a României. Care este adevărul despre această expoziție? Cine a „arvunit-o” și de ce s-a „nimerit” să fie organizată într-o perioadă în care – spun unii – s-ar fi cuvenit să pregătiți o expoziție dedicată exclusiv Unirii de la 1918?

– Una dintre cele mai importante funcții ale muzeului este promovarea patrimoniului propriu, astfel că instituția noastră caută oportunități de colaborare care să permită o circulație cât mai mare a bunurilor noastre culturale, precum și introducerea acestora în circuitul științific. Acesta este și cazul expoziției „Coronatus in regem Hungariae”, parte a unui proiect de cercetare elaborat de Muzeul Naţional al Ungariei din Budapesta şi Academia Ungară, care a prevăzut, pe lângă rezultatele științifice, și o expoziție temporară, itinerantă, pe tema medaliilor de încoronare a regilor Ungariei. Din cele peste 300 de medalii expuse, jumătate fac parte din colecţiile muzeului clujean, iar restul pieselor sunt împrumutate de la Muzeul Naţional Maghiar din Budapesta. Expoziția a fost itinerată inițial la Bratislava, unde s-a bucurat de un succes real pe piața culturală din Slovacia.

Expoziția în cauză, precum si desfășurarea ei nu au fost inițiativele echipei actuale de management, dar odată stabilit un astfel de parteneriat, din urmă cu mai bine de doi ani, era, credem, datoria noastră ca instituție de cultură, să-l onorăm. Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei a stabilit parteneriate științifice și culturale de lungă durată cu muzee din toată lumea, inclusiv Ungaria, cu care a inițiat proiecte expoziționale comune, obiecte din patrimoniul național ajungând să fie expuse în Germania, Elveția, Austria, Danemarca și chiar China. Alături de muzee din Ungaria, instituția noastră a realizat proiecte culturale care privesc patrimoniul Transilvaniei, regiune deosebit de importantă la nivelul istoriei Europei Centrale. Ca o particularitate și o dovadă a acestor relații culturale cordiale, menționăm că lancea lui Avram Iancu a fost expusă la Muzeul Militar Național din Budapesta, în 1999.

Suprapunerea perioadei de expunere cu Ziua Națională a României este o coincidență, cauzată de absența piesei principale, coroana despre care am vorbit mai sus, expusă în cadrul altei manifestări, până în urmă cu două săptămâni. De altfel, acest eveniment nu dăunează nicidecum Sărbătorii Naționale, care este o celebrare a unității și diversității, în spiritul Rezoluției Adunării Naționale de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, care enunță, ca principiu al statului care anul acesta aniversează 100 de ani, libertatea și diversitatea culturală absolută. Prin urmare, evenimentul găzduit în această perioadă nu are nici un fel de conotație politică, este rezultatul muncii specialiștilor muzeului, în colaborare cu colegi de peste hotare, cu care instituția noastră a legat parteneriate de decenii, și se adresează publicului pasionat de cultură și istorie. Importanța unui astfel de eveniment este atât științifică, pentru domeniul de cercetare din care face parte, cât și culturală, în general, pentru un oraș ca și Clujul, care are ca principal atribut, cu care se poate mândri oriunde în lume, multiculturalismul.

– Ce evenimente organizează MNIT în 2018, pentru aniversarea Marii Uniri?

– La începutul acestui an, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei expune, în cadrul unui eveniment cultural, piese și documente aparținând poetului și filosofului ardelean Lucian Blaga, personalitate marcantă a intelectualității clujene. De asemenea, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române vom expune obiecte din colecțiile muzeului, legate de personalitatea lui Al. I. Cuza, precum și o serie de medalii emise în Transilvania, legate de personalitățile care au înfăptuit Mica Unire. Pe parcursul anului, legat de celebrarea centenarului, Muzeul va organiza o expoziție de postere tematice prezentând obiecte pașoptiste provenite din colecțiile Muzeului Ardelean și ale Muzeului de Relicve ale Revoluției de la 1848-1849. Organizarea expoziției este prilejuită de împlinirea a 170 de la izbucnirea Revoluției de la 1848 în Transilvania. În jurul momentului 1 Decembrie vor fi vernisate expozițiile aniversare „Clujenii și Marea Unire din 1918” și „Românii spre Marea Unire. Drumul spre Unirea din 1918”. Ultima va fi o expoziție complexă, care va prezenta piese și evenimente începând din epoca dacică până la 1918, considerate emblematice pentru individualitatea noastră.

– O mai bună vizibilitate a muzeului – a fost una dintre promisiunile dvs, la preluarea funcției de manager. Ce ați făcut până acum în acest sens și ce vă propuneți să faceți în 2018?

– Din punct de vedere al relațiilor cu exteriorul, muzeul a reapărut în atenția factorilor de decizie locali, zonali și naționali. Practic, am creat de la zero relații cu principalele instituții ale administrației publice locale și județene – Primăria, Prefectura, Consiliul Județean, cu care muzeul avea o relație cel mult formală. Cu celelalte instituții de cultură și cercetare – Universitatea Babeș-Bolyai, Muzeul Etnografic, Muzeul de Artă, Institutul de Arheologie și Istoria Artei, precum și cu alte muzee naționale sau județene (Brukenthal, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Timișoara etc.) am stabilit relații clare de colaborare în domenii de specialitate, dar și în procesul de dezvoltare, în general.

Suntem în plin proces de regândire a identității vizuale și a marketingului cultural al muzeului. În acest proces, specialiștii noștri din secția de relații publice colaborează cu designeri grafici cu portofolii de succes și cu companii de experți în PR. Opinia publică începe să perceapă tendința de schimbare din instituția noastră, însă despre vizibilitate clară nu putem vorbi, până nu vom redeschide expoziția permanentă.

– Ce proiecte majore va derula MNIT în 2018?

– În primul rând, sper ca până în primăvară să reușim să încheiem lucrările de consolidare a clădirii, pentru a putea beneficia de spații acum indisponibile. Proiectele noastre de expoziții temporare depind în mare măsură de finalizarea acestor lucrări. Pe tot parcursul anului, muzeul va găzdui evenimente de importanță internațională, cum este Congresul Asociației internaționale Rei Cretariae Romanae Fautores, care, de altfel, va prilejui și o expoziție, precum și o serie de expoziții temporare, care se leagă de Celebrarea Centenarului României, comemorarea Primului Război Mondial sau a Revoluției de la 1848. De asemenea, la începutul verii, Clujul, prin Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, va fi capitala arheologiei din România, găzduind a 52-a Sesiune Națională de Rapoarte Arheologice. Nu în ultimul rând, specialiști ai Muzeului au obținut finanțarea pentru un proiect AFCN care își propune să promoveze în manieră pluridisciplinară două dintre cele mai valoroase colecții românești din patrimoniul nostru, relevante pentru istoria Transilvaniei: Colecția de icoane pe sticlă transilvănene ”Ion Mușlea” și Fondul personal documentar ”Alexandru Lapedatu”.

În perspectiva anilor următori, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei plănuiește aducerea la Cluj a unor artefacte de excepție din patrimoniul mondial, iar negocieri în acest sens au fost deja demarate cu muzee de talie internațională din capitale europene. În fine, scopul nostru ultim este redeschiderea expoziției permanente, în urmărirea căruia facem toate eforturile. În funcție însă de evoluții parțial independente de voința noastră, acest moment va veni mai devreme sau mai târziu.

M. TRIPON