Muzeograf dr. Felix MARCU: Este nevoie de un suflu nou în echipa de conducere a MNIT

Anul 2017 nu se arată a fi unul prea uşor pentru noul manager al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, muzeograf dr. Felix Marcu. Potrivit acestuia, urgenţele sunt multe şi diverse, „procesul găsirii soluţiilor, pentru fiecare dintre ele, nefiind unul simplu”.

Reabilitarea şi consolidarea clădirii MNIT, inventarierea obiectelor din patrimoniul muzeului, găsirea unor soluţii pentru depozitarea materialului arheologic, luarea unei decizii în privinţa contractului cu firma ARTEX – sunt doar câteva dintre provocările care îl aşteaptă în 2017 pe noul director general. Dar, spune acesta, pentru a face faţă provocărilor, este nevoie de o nouă echipă şi de „un suflu nou, în privinţa echipei de conducere”.

– Într-un prim interviu acordat ziarului Făclia, după ce aţi câştigat concursul pentru funcţia de manager al MNIT (dar înainte de semnarea contractului cu Ministerul Culturii), declaraţi că proiectul de management pe care l-aţi propus ministerului se vrea a fi „o abordare proaspătă a conceptului de management muzeal pentru MNIT” şi că, din acest punct de vedere, instituţia vi s-a părut rămasă în urmă. Mai spuneaţi că managementul MNIT de până acum era „pur şi simplu învechit” şi se raporta „la cu totul altă epocă şi la alte paradigme”, apreciind că „e timpul pentru schimbări substanţiale”.

Acum, că sunteţi managerul MNIT cu acte în regulă, poate ne spuneţi la ce schimbări substanţiale v-aţi gîndit.

– Este o întrebare foarte complexă, la care nu există un singur răspuns. În principiu, rezervele exprimate atunci mi s-au confirmat în mare măsură, iar problemele, pe care le constat pe măsură ce mă implic în procesul managerial, vor trebui rezolvate individual, procesul găsirii soluţiilor nefiind însă unul simplu. Cel mai important, cred eu, este schimbarea completă a conceptului de leadership în muzeu, de unde pleacă, practic, totul.

Noua echipă care va pune în practică acest concept va lucra unitar, pe baza proiectului de management, astfel încât să atingem scopurile propuse.

– Cu ce echipă veţi lucra în MNIT sau care va fi viitoarea structură de conducere a muzeului? V-aţi format o echipă nouă sau veţi menţine în funcţii directorii adjuncţi şi şefii de secţii rămaşi de la fostul director? Aveţi aprobată o organigramă nouă pentru MNIT?

– Cred ca am fost destul de clar, în mod repetat, că este nevoie de un suflu nou în privinţa echipei de conducere, pe care o am conturată şi cu care am demarat deja discuţii preliminare. Am înaintat Ministerului Culturii un proiect de modificare substanţială a ROF-ului (regulamentului de organizare şi funcţionare – n.n) şi organigramei şi acestea sunt în curs de aprobare, de aceea nu pot face mai multe precizări în prezent.

– Spuneaţi, tot în interviul din octombrie 2016, că o parte din clădirea principală a muzeului se află într-o stare îngrijorătoare de degradare. Structura de rezistenţă a cădirii muzeului este şi ea afectată? Cum se poate remedia această situaţie?

– Chiar recent a fost semnat contractul pentru consolidarea aripii de SE a clădirii şi sperăm să demareze lucrările cât mai repede, pentru a putea reda funcţionalitatea spaţiilor afectate.

– În ce măsură această problemă afectează reorganizarea expoziţiilor de bază ale muzeului?

– În primul rând, trebuie s-o luăm de la capăt, în sensul că, fără consolidarea prealabilă şi reabilitarea clădirii, orice efort de organizare a unei expoziţii permanente este inutil.

– Care este situaţia depozitelor muzeului şi implicit starea obiectelor de patrimoniu depozitate acolo?

– Situaţia depozitelor este îngrijorătoare, după cum am mai spus, materialul arheologic fiind depozitat în spaţii improprii, în subsolul clădirii, în condiţii de umiditate sporită. Singura soluţie viabilă ar fi o nouă construcţie, care să servească acestui scop de la bun început, la parametri optimi, dedicată depozitelor şi laboratoarelor de restaurare. În acest sens, suntem în căutare de soluţii, alături de autorităţile locale şi centrale.

– Când au fost inventariate ultima dată obiectele aflate în patrimoniul MNIT? Vă este în intenţie reinventarierea acestora?

– Inventarierea tuturor obiectelor de patrimoniu este în curs, un prim termen fiind anul 2018.

– În afară de problemele pe care le cunoşteaţi deja atunci când aţi candidat pentru funcţia de manager, ce probleme noi aţi identificat la MNIT din momentul în care aţi preluat funcţia?

– De exemplu, situaţia clădirii care adăposteşte Colecţia Farmaciei este destul de serioasă. Chiar dacă se pare că am reuşit să ne înţelegem cu proprietarii în sensul continuării relaţiilor contractuale, starea de degradare a clădirii este evidentă, fiind nevoie, în viitorul apropiat, de lucrări semnificative de consolidare. În rest, nu aş putea spune că au apărut probleme noi. Muzeul are carenţe grave de funcţionalitate şi acest lucru se vede în întreaga sa activitate. Ţine de noi să încercăm să-i dăm un nou curs, modern, eficient.

– Care au fost măsurile pe care le-aţi luat până acum, în calitate de manager al MNIT?

– Întrebarea este, din nou, foarte cuprinzătoare. Nu pot enunţa măsuri particulare, dar pot să spun că încerc să eficientizez activitatea fiecărui serviciu al acestui muzeu, inspirând oamenii să-şi regăsească motivaţia, în perspectiva unor schimbări în bine, inevitabile, din punctul meu de vedere.

– Aţi luat vreo decizie în privinţa contractului MNIT cu firma Artex?

– Personal, da, dar instituţional încă sunt în faza de investigare a situaţiei, pentru a putea soluţiona problema legal şi în favoarea muzeului.

– Când credeţi că muzeul îşi va putea redeschide porţile cu expoziţiile permanente reorganizate?

– Este foarte greu de spus acum. Depinde de foarte mulţi factori, dar rămâne, după cum am mai spus, prioritatea zero a mandatului meu.

 – Cum va funcţiona relaţia cu publicul în 2017? Dar relaţia cu autorităţile?

– Eu sper că mai bine, mai ales că deja am primit semnale foarte bune din partea autorităţilor, atât centrale, cât şi locale, iar publicul se aşteaptă la o reintrare a Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei pe scena culturală clujeană, cât mai repede.

– Care vor fi obiectivele săpăturilor arheologice ale muzeului în anul 2017?

– Muzeul are câteva şantiere arheologice sistematice, care vor continua (Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Grădiştea de Munte, Bologa, Cetatea Zânelor – Covasna şi altele). În plus, ne aşteptăm la sporirea activităţilor de arheologie preventivă şi de cercetări non-invazive.

– Care vor fi următoarele apariţii editoriale ale muzeului?

– Deocamdată încercăm să aducem revista muzeului, Acta Musei Napocensis, la zi – apariţia ei fiind întârziată de mai bine de trei ani! -, urmând ca ea să şi fie acreditată şi înscrisă în baze de date ştiinţifice internaţionale.

În al doilea rând, Programul Naţional LIMES va genera rezultate editoriale de excepţie, în viitorul foarte apropiat. În plus, muzeul are un plan editorial disponibil angajaţilor, pentru ca aceştia să-şi publice rezultatele ştiinţifice.

– Care va fi… activitatea ştiinţifică a directorului general al MNIT în următorul an?

– Focus-ul meu ştiinţific curent este Programul Naţional LIMES, al cărui scop este înscrierea frontierelor romane ale provinciei Dacia în Patrimoniul Mondial UNESCO. Este un proiect mare, la care lucrează o echipă vastă şi calificată, şi care sperăm să se realizeze până în 2020.

– Proiecte majore pentru 2017…?

– Toate proiectele muzeului sunt importante, dar cel mai important este ca actuala clădire să redevină complet funcţională şi deschisă amenajării de la zero a unei expoziţii permanente, de anvergură. Problema depozitelor nu mai suferă amânare. Mai sunt însă multe altele, pe care nu le mai înşir aici.

M. TRIPON