Muncă, excelență, recompensă la Colegiul Național „Emil Racoviță”

Ca în fiecare an Colegiul Național „Emil Racoviță” și-a recompensat elevii cei mai merituoși printr-o activitate cu tradiție în liceu, numită generic Excursia Premianților. Destinația aleasă anul acesta a fost Padova-Verona-Milano-Bergamo-Parcul de distracții Gardaland-Veneția. Călătoria a avut loc pe fundalul rezultatelor foarte bune obținute de elevii liceului și în acest an școlar, colegiul fiind ocupantul locului I pe județ și al locului II pe țară la Examenul de Bacalaureat, precum și al locului I la Evaluarea Națională la nivel județean, confirmându-se astfel renumele de care se bucură această unitate de învățământ. La aceste rezultate se adaugă cei 63 de olimpici naționali și medaliile câștigate, demonstrând că munca perseverentă desfășurată de elevi și de profesori are întotdeauna un final așteptat. Nu putem să nu amintim deschiderea manifestată în cadrul școlii față de activitățile extracurriculare și extrașcolare care ajută la formarea în plan intelectual și cultural: teatru, sesiuni de comunicări științifice, dezbateri academice, concursuri de cultură generală etc. Toate acestea fac din CNER un mediu în care fiecare elev găsește spațiul necesar cultivării propriilor aptitudini. Anul acesta ne-am bucurat și de sprijinul Consiliului Municipal și al Primăriei Cluj-Napoca care apreciază performanțele obținute de elevii colegiului, susținând acest demers.

Pentru noi, premianții și olimpicii racovițiști, luna iulie înseamnă intrarea în altă atmosferă. Ne îndepărtăm puțin de lumea simbolurilor și a termenilor de specialitate, punem deoparte caietele și culegerile, căci vrem să înțelegem pe altă cale: drumul efectiv prin istoria Europei. Așa că ne păstrăm cel mult un carnețel în care ținem un mic jurnal de călătorie ce va deveni și un suvenir pentru mai târziu.

Cu emoția ce încarcă orice început de drum ne-am urcat în autocar pentru a străbate Ungaria și Slovenia, nu înainte de a face o poză de grup. Eram voioși și zâmbetele ne înseninau chipurile.

Peninsula italică, cunoscută sub numele Lo Stivale, ne aștepta scăldată în lumina dimineții de vară. Pentru început ne-am plimbat prin Padova, unul dintre cele mai vechi orașe ale Italiei, cu clădiri împodobite cu mici balcoane din fier forjat ornate cu mușcate de un roșu intens. E un loc aparte ce împletește cunoașterea academică cu sentimentul religios, fiind și orașul lui Galileo Galilei, și al Sfântului Anton de Padova. De altfel, Basilica Sfântul Anton, datând din secolul al XIV-lea, ne-a furat privirile cu complexitatea ei, reunind în mod armonios mai multe stiluri arhitecturale, precum goticul cu bolțile sale largi, barocul cu ornamentele sale bogate, stilul romanic și cel arăbesc. Marmura și aurul lucrate cu măiestrie fac o capodoperă din aceasta biserică ce adăpostește moaștele Sfântului Anton.

Ne-am continuat călătoria spre Verona, unde am văzut casa familiei Capulet și faimosul balcon al Julietei. Inimile ne băteau cu rapiditate căci povestea de iubire dintre Romeo și Julieta era minunat evocată în acest decor medieval împodobit cu mesajele colorate ale îndrăgostiților de azi. Era o forfotă de nedescris, dar ne-am grăbit să furăm și noi o poză ca amintire.

De asemenea, am vizitat impresionanta Biserică a Scaligerilor și mormintele lor. Mai apoi ne-am bucurat de mâncarea italiană pe străzile vesele și gălăgioase ce dădeau în Piazza delle Erbe apărată de Leul Sfântului Marcu, simbol al Republicii Venețiene.

A doua zi a început cu Milano, unde am admirat din exterior Biserica Santa Maria delle Grazie, ce adăpostește Cina cea de taină a lui Leonardo da Vinci. Am continuat cu Biserica San Maurizio, formată din două încăperi, una pentru credincioșii din popor și una pentru călugărițe, menită să le separe de tentațiile lumii exterioare. Prima încăpere era pictată în stil renascentist, reprezentând scenele religioase așa cum erau văzute în acea vreme, însă cea de-a doua avea mai multă personalitate, fiind pictată de un artist ce a dat mai multă libertate propriilor convingeri. Însă cel mai uimitor a fost Domul din Milano, cu mărimea sa copleșitoare și stilul gotic flamboiant extrem de bogat în detalii pe care parcă nu le poți percepe pe deplin.

Am remarcat contrastul dintre răceala pietrei și culorile vii ale vitraliilor ce filtrau lumina. Melodia suavă a corului acompaniat de orga solemnă se spărgea de arcele boltei înalte. Exteriorul clădirii – cu garguiele (ornamente în formă de cap de animal fantastic) și sculpturile sale – este, de asemenea, extrem de impunător. De altfel, domul domină parcă întregul oraș prin însemnătatea lui. Sub strălucirea bolților de sticlă din Galeria Vittorio Emanuele II ne-am plimbat și am legat prietenii.

În Bergamo ne-am simțit parte din povestea orașului mergând pe străduțele strâmte, pavate, pe sub balcoanele rustice. Cu funicularul am urcat în Bergamo Alta, o lume furată din timp. După piața largă se înălța domul, o clădire maiestuoasă în stil baroc, bogat ornamentată cu aur. Am continuat cu vizitarea Catedralei din Bergamo, care apare ca o operă de artă în sine. Picturi, tapițerii și sculpturi se amestecă, scoțând în evidență istoria seculară a catedralei, în timp ce în exterior peste barocul italian se suprapune fațada neoclasică.

Penultima zi a avut ca destinație inițială Sirmione, cea mai frumoasă stațiune de pe țărmul lacului Garda, cu vestitul Castel al Scaligerilor care oferă o splendidă panoramă asupra lacului, dar și asupra orașului. Iahturi, ziduri vechi, biserici, gelaterii se uneau sub privirile noastre curioase. Aici am savurat uriașele înghețate care ne-au delectat papilele gustative. Au urmat momente pline de adrenalină, căci am vizitat parcul de distracții Gardaland, un adevărat orășel cu decoruri de toate felurile, de la Vestul Sălbatic şi Orient, la lumi fantastice. Trenulețele futuriste alunecau cu viteză pe şinele ce se înălțau deasupra capetelor noastre, și, bineînțeles, cu toții am fost nerăbdători să le încercăm. Alergam dintr-o parte în alta, iar la finalul zilei, deși puțin amețiți și obosiți, am adunat multe impresii de neuitat.

Ultima zi a fost cu totul aparte. Am urcat pe un vaporetto pentru a face o călătorie pe mare spre insula Murano. Acolo am asistat la realizarea unor obiecte din sticlă pe care maestrul le sufla și le modela cu migală. Ne-a captivat felul în care maestrul mânuia sticla extrem de fierbinte (peste 700 de grade Celsius) în spiritul a nenumărate generații de sticlari, urmărind cu câtă sudoare se obțin obiecte atât de delicate. Am adunat pentru cei de acasă mici daruri din magazinul atelierului.

A fost într-adevăr o incursiune în istoria insulei unde au fost trimiși sticlarii din Veneția în anul 1200. Mai apoi ne-am continuat traseul pe valurile Adriaticii spre Burano, o insulă ale cărei case sunt colorate extrem de divers și vesel, lucru reglementat chiar de lege. Veneția, ultima destinație vizitată, s-a dovedit călduroasă și aglomerată, ceea ce însă nu i-a răpit farmecul. Palatul măreț al Dogilor, Catedrala San Marco cu decorurile ei bogate şi picturile aurite au fost încununarea întregii călătorii, iar Marele Canal venețian, cu gondolele elegante conduse cu măiestrie de gondolieri au completat imaginea Italiei de Nord.

Eram așteptați de un vaporetto ce ne-a dus departe de toate aceste frumuseți, însă pe autocar ne aștepta deja tradiționalul concurs de cunoștințe dobândite pe parcursul călătoriei noastre.

În încheiere, bobocilor care ni se alătură în această toamnă și celor care nu au explorat încă toate beneficiile de racovițist le dorim ca peste un an să fie ei cei care scriu acest articol despre Europa și despre cei porniți în explorarea ei. Succes în procurarea biletelor de performanță! Totodată mulțumim conducerii școlii, profesorilor însoțitori, agenției Itar (reprezentată de doamna Flori), Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca și tuturor celor care au făcut posibilă această excursie și datorită cărora ne-am îmbogățit cu amintiri și informații pe care le vom purta cu noi întreaga viață.

CRONICAR RACOVIȚIST