Ministerul Apelor şi Pădurilor: Navigaţia pentru Tarniţa şi Fântânele nu este reglementată

Proprietarii de bărci cu motor şi skyjeturi au reînceput să brăzdeze în lung şi lat, lacurile Fântânele şi Tarniţa din care se asigură apa potabilă pentru o mare parte a locuitorilor din judeţul Cluj. Ce e şi mai grav e că mulţi dintre proprietarii de ambarcaţiuni care fac transport de persoane pe lac nu sunt autorizaţi în acest sens şi nu oferă minime condiţii de siguranţă, punând în pericol viaţa celor pe care-i plimbă.
În acest weekend, au putut fi văzute pe cele două lacuri bărci cu motor folosite pentru plimbări pe apă. În zona Tarniţa şi Fântânele sunt foarte mulţi deţinători de bărci cu motor şi alte ambarcaţiuni de acest tip. Aproape la fiecare casă de vacanţă de pe malurile celor două lacuri există câte o barcă ancorată de ponton pentru a putea fi folosită la plimbări în sezonul de vară. Deşi Hidroelectrica SA a montat mai multe panouri în zona staţiunii Fântânele-Beliş dar şi la Tarniţa în care se precizează foarte clar că este interzisă folosirea ambarcaţiunilor de orice tip pe lacuri, proprietarii de bărci se fac că nu le văd. Într-un răspuns la o interpelare făcută de un deputat clujean Ministerul Apelor şi Pădurilor arată că, deşi lacurile Tarniţa şi Fântânele sunt menţionate într-o hotărâre de guvern ca lacuri interioare pe care se poate desfăşura navigaţie, până acum nu au fost solicitate şi eliberate de către Administraţia Bazinală Someş Tisa acte de reglementare pentru amenajări de navigaţie pentru cele două lacuri. „Având în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr 42 din 1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, cu modificările şi completările ulterioare, Ministeurl Transporturilor îţi exercită rolul de autoritate competentă privind activităţile de reglementare, autorizare şi coordonare, inspecţie control, supraveghere şi certificare ale infrastructurilor de transport naval, ale mijloacelor de transport naval, ale activităţilro conexe şi a personalului care desfăşoară aceste activităţi’’, arată Ministerul Apelor şi Pădurilor. Precizăm că anul trecut, în luna iulie, Adrian Zaharia, şeful APIA Cluj a fost înghiţit de apele lacului Beliş sub privirile unor prieteni. Adrian Zaharia se afla cu câţiva prieteni la cabana pe care o deţine pe malul lacului Beliş, mai exact în zona Belişului vechi. Deşi ştia că este interzis navigatul cu ambarcaţiuni cu motor termic, Zaharia şi-a luat barca pentru a se plimba pe lac. La scurt timp după ce a ieşit în larg se pare că, din cauza vitezei, în timp ce efectua un viraj, Zaharia s-a dezechilibrat şi a căzut în apă. Din păcate, eforturile pompierilor şi scafandrilor pentru localizarea lui Adrian Zaharia nu au dat niciun rezultat.
Din cercetările efectuate a reieşit că barca din care a dispărut Adrian Zaharia, şeful APIA Cluj nu era înmatriculată conform normelor privind evidenţa ambarcaţiunilor de agrement. Adrian Zaharia deţinea permis de conducător de ambarcaţiuni de agrement, însă barca pe care o deţinea nu se afla în evidenţele autorităţii navale. Mai mult, ambarcaţiunea avea un motor cu mult peste capacitatea permisă de normele tehnice ale bărcii pe care era montat. Este vorba de un motor de 50 de cp în condiţiile în care barca suporta mult mai puţin.

C.P.