Mesaj transmis de la Cluj-Napoca de Michael Schneider (PPE) către separatiştii europeni: Regulile statului de drept trebuie respectate

Preşedintele grupului PPE al Comitetului European al Regiunilor, Michael Schneider s-a aflat la sfârşitul săptămânii la Cluj-Napoca pentru a lua parte la Liga Aleşilor Locali ai PNL. În acest context, Michael Schneider a acordat un interviu ziarului Făclia în care vorbeşte despre soluţiile pe care le vede pentru combaterea euroscepticismului, despre cât de pregătită este Uniunea Europeană să facă faţă provocărilor separatiste dar şi despre viitorul politicii de coeziune.

– Una dintre problemele cu care se luptă Uniunea Europeană este euroscepticismul. Ce strategie are Bruxellesul pentru a câştiga această bătălie?

– Michael Schneider: Într-adevăr există acest euroscepticism. Eu mă bucur că în România acest euroscepticism este scăzut şi mi-aş dori să fie la fel de scăzut şi în Germania, ţara mea, unde din păcate situaţia este alta. Euroscepticismul a fost introdus recent chiar în Bundestag de forţe politice care au promovat în parlament. Eu cred că ceea ce putem noi face este să fim mai apropiaţi de cetăţeni şi în contact cu cetăţenii, să le explicăm ce este esenţial în Uniunea Europeană. De aceea am început să organizăm întâlniri directe cu cetăţenii, aşa numitele citizens dialogues. Ne întâlnim cu cetăţenii oraşelor sau regiunilor, până acum având peste 150 de astfel de întâlniri la care au participat membri ai Comitetului Regiunilor şi ai Parlamentului European. Prin aceste întâlniri am reuşit să avem contact direct cu peste 100.000 de cetăţeni. Credem că trebuie continuată această activitate, deoarece credem în contactul direct cu cetăţeanul european. Pe de altă parte, pe plan politic major cred că Uniunea Europeană trebuie să îşi facă temele şi să rezolve ceea ce doar UE poate rezolva. Este vorba de lucrurile care depăşesc competenţele şi posibilităţile statelor membre: să ne protejăm împreună frontierele externe, trebuie să avem o politică de apărare comună, să avem o politică comună în domeniul migraţiei, în domeniul coeziunii. Cu cât Uniunea Europeană va rezolva mai bine aceste probleme, cu atât mai mare va fi încrederea în UE. Cred că dacă aceste lucruri se întâmplă, nu va mai fi nevoie să luptăm atât de mult împotriva euroscepticismului.

– Rep: Aţi spus că în România euroscepticimul este destul de scăzut. Nu credeţi însă că amânarea intrării României în Schengen şi menţinerea MCV crează nemulţumiri care pot determina creşterea euroscepticismului şi în ţara noastră?

– Michael Schneider: Nu sunt în măsură să apreciez cum s-ar întări un astfel de curent eurosceptic. Ştiu că problemele pe care le-aţi menţionat, aderarea la spaţiul Schengen şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare, sunt definite pe baza unor reguli la nivel comunitar ce nu pot fi adaptate în funcţie de ţară, din păcate. Aş spune însă invers: cu cât România va reuşi să convingă în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor, cu atât mai repede aceste aşa numite probleme ar putea fi rezolvate şi formal.

– Rep: Provocarea separatistă a Cataloniei este o nouă bătaie de cap pentru Uniunea Europeană. Mai mult, există temerea că precedentul catalan ar putea inspira alte regiuni separatiste. Cât sunt de pregătite instituţiile UE să facă faţă acestor provocări?

– Michael Schneider: Eu cred că situaţia recentă din Catalonia nu este nicidecum o provocare pentru Uniunea Europeană. Separatiştii catalani nu au dorit niciodată să părăsească Uniunea Europeană. Ei au reprezentat o provocare la adresa statului de drept din Spania şi acelaşi punct de vedere este împărtăşit şi de Comitetul Regiunilor. Aceste curente separatiste pe care le observăm sunt o provocare la adresa statelor naţionale, a statelor membre al UE, însă nu pun în pericol proiectul european. Eu cred că acest lucru este valabil pentru toate regiunile şi nu văd să exitste momentan vreo altă regiune care să manifeste tendinţe similare. Scoţia, acum câţiva ani, a avut o astfel de tendinţă dar este foarte clar că răspunsul UE poate fi unul singur: regulile statului de drept trebuie respectate. Eu aş mai adăuga însă o singură propoziţie care poate constitui şi o recomandare din partea Comitetului Regiunilor adresată tuturor statelor membre: întăriţi-vă regiunile! Şi asta cu cât mai mult vă întăriţi regiunile, cu atât oamenii din aceste regiuni vor fi mai mulţimiţi în sânul statului membru şi vor consolida statul respectiv.

– Rep: Ieşirea Marii Britanii din UE va afecta bugetul european. În plus, se anticipează cheltuieli suplimentare pentru crearea unor Forţe Armate Europene, iar soluţionarea problemelor legate de refugiaţi şi imigranţi va necesita şi ea o finanţare consistentă. În ce măsură acestea vor influenţa politica de coeziune după 2020?

– Michael Schneider: Într-adevăr, politica de coeziune este expusă unor presiuni din ce în mai puternice în prezent, între altele, din motivele pe care dumeavoastră le-aţi prezentat. Tocmai de acceea noi am reacţionat la nivelul Comitetului Regiunilor printr-o iniţiativă pe care am numit-o Alianţa pentru Coeziune. Prin acest demers, dorim să întrunim într-un for comun pe toţi beneficiarii politicii de coeziune şi să formăm un lobby prin care să ne asigurăm că, în viitor, indiferent ce se va întâmpla, politica de coeziune va primi acea parte de 1/3 din bugetul Uniunii Europene. Noi credem că Alianţa pentru Coeziune este foarte importantă. De altfel în iniţiativa noastră am fost şi suntem sprijiniţi de comisarul de origine germană Günther Oettinger, care este responsabil şi de buget. Pot să vă mai spun că acum trei zile am avut plăcerea de a o întâlni la Parlamentul European pe doamna comisar Corina Creţu, care chiar ne-a mulţumit pentru această iniţiativă şi ne-a spus că se bucură mult pentru această iniţiativă deoarece o ajută pe dumneaei în exercitarea mandatului şi administrarea portofoliului pe care îl are şi în consolidarea politicii de coeziune. Deci Europa şi Uniunea Europeană are nevoie în continuare de politica de coeziune.

– Rep: Se vorbeşte despre o Europă cu două viteze. Cât de mult ar fi influenţată strategia de coeziune de o asemenea abordare la nivel european?

– Michael Schneider: Sincer, nu văd o legătură directă între Europa diferitelor viteze şi politica de coeziune. Europa funcţionează în viteze diferite pe anumite sectoare cum ar fi cel monetar-zona Euro, sau cel al Apărării. Într-adevăr există nivele de dezvoltare diferite în Uniunea Europeană iar politica de coeziune tocmai asta este, un instrument de a reduce diferenţele. De aceea, România ca ţară trebuie să facă tot ce îi stă în putinţă pentru a se folosi sută la sută de toate mijloacele pe care i le conferă politica de coeziune.

Comitetul European al Regiunilor este o instituţie creată acum 20 de ani prin Tratatul de la Maastricht şi reprezintă Adunarea politică a reprezentanţilor locali şi regionali ai UE, cu 700 de membri şi supleanţi din 28 de state ale UE. Delegaţia României în Comitetul Regiunilor este compusă din 15 membri şi este a 7-a cea mai mare delegaţie.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ