Medicii pleacă din ţară şi din Cluj în principal din cauza salariilor

Spitalul regional de Urgenţă, o soluţie locală pentru  temperarea exodului

Fenomenul ieşirilor din sistemul de sănătate, unul dintre cele mai valoroase branduri ale municipiului Cluj-Napoca,  a îngrijorat societatea civilă locală, îndeosebi pe cea  concentrată în   grupul numit “Lobby pentru Cluj”, ale cărui preocupări sînt legate de calitatea vieţii. “Este frumos să trăieşti în Cluj,  dar nu este foarte comod”, a argumentat Iosif Pop, membru al grupului şi amfitrionul audierii publice “Putem păstra medicii acasă, sau îi oferim pe tavă străinilor?”.

Cetăţeanul Iosif Pop a şi mărturisit, de altfel, că, după 40 de ani de contribuţii la sistemul de sănătate,  are aşteptări foarte mari, asemeni altor contribuabili.  20 de persoane, din interitorul sistemului de sănătate, în majoritatea lor, au avut ceva de spus faţă de fenomenul migraţiei medicilor şi a cadrelor sanitare.  În sinteză, majoritatea depozanţilor au acceptat că salariile de mizerie sînt principalul motiv pentru care pleacă medicii din ţară, dar au identificat şi alte cauze, legate de condiţiile de muncă, dorinţa de a evolua profesional, familie etc. În ce priveşte soluţiile, depozanţii au fost mai  generoşi: promovarea meritocraţiei, redarea demnităţii profesiei, acordarea de credite preferenţiale, construcuţia de locuinţe dedicate medicilor, deblocarea posturilor şi construirea Spitalului Regional de Urgenţă.

Ce propun doi candidaţi la Primăria Cluj-Napoca

Emil Aluaş,   preşedintele fundaţiei Pro West,  reprezentantul Uniunii Ardelenilor şi Bănăţenilor, care şi-a anunţat candidatura la primăria Cluj-Napoca încă din decembrie trecut,  a subliniat că nu poate fi impusă o stopare a plecării. Fundamental, nu vom putea opri acest fenomen al   migraţiei spre Vest  din trei motive: remuneraţia mică,  managementul defectuos, existent de secole în cultura românească şi balcanică, în general, şi funcţionarea într-un sistem indisciplinat, caracteristic României, a apreciat Aluaş.  Acesta propune  „trecerea imediată a tuturor structurilor spitaliceşti în structurile unor  fundaţii  sau privatizarea imediată”, care ar avea ca efect angajarea personalului pe bază de concurs şi  deschiderea pieţei muncii pentru personalul medical din alte ţări)regiuni ale Europei. Aluaş a precizat că un calendar al aplicării programului său ar dura şase luni, dar şi  că între aliaţii săi în implementarea programului sînt Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Dezvoltare, Guvernul României, Parlamentul României.

Senatorul liberal Marius Nicoară a apreciat dezbaterea  ca fiind „incitantă şi extrem de dureroasă”, avertizînd că „în mod cert, astăzi şi în perioada următoare îi oferim (pe medici – n.n.) pe tavă străinilor”. Fruntaşul liberal a relevat că,  pentru a stopa plecările, trebuie început de la cele două motive ale acestora:  salarizarea şi condiţiile de muncă. „Medicii pot fi ţinuţi în ţară. Trebuie să ne dorim asta suficient de tare şi să aplicăm soluţiile care ne sînt la îndemînă şi care au fost deja testate de alţii. Consider că o politică publică de succes în domeniul sănătăţii trebuie să însemne investiţii în actualele unităţi spitaliceşti, dar şi construcţia de noi spitale. Cum? Prin atragerea de fonduri europene şi canalizarea banilor din investiţii curente către sănătate, fără a-i risipi inutil în patinoare exorbitante, în săli polivalente de un lux grotesc sau bazine de înot care stau închise, din cauza lipsei de interes şi personal”, a argumentat liderul PNL Cluj.

În opinia lui Marius Nicoară, se face greşeala de a se calcula totul în beneficii imediate, or, investiţia în sănătate aduce profit pe termen lung.  « Nu există coerenţă în politicile publice din domeniul sanitar şi acest lucru se poate vedea cel mai bine la vîrful sistemului, unde conducerile se schimbă în permanenţă. Nimeni nu se gîndeşte la beneficiarul final al actului medical, care ar trebui să fie contribuabilul, cel care plăteşte o contribuţie enormă la sistemul asigurărilor de sănătate, în comparaţie cu ceea ce i se oferă în schimb: condiţii insalubre în saloanele de internare, aparatură medicală învechită (…), medicamente la preţuri exorbitante, indiferenţă… », a arătat senatorul PNL.

Trei viziuni diferite. De la reabilitarea statutului medicului la rolul esenţial al banilor şi blocarea posturilor

Cornelia Bala, medic primar nutritionist, şef de lucrări la UMF, a pledat pentru pentru redarea demnităţii profesiei de medic, o măsură ce necesită alocări bugetare. În opinia Corneliei Bala, cauzele  plecării medicilor din ţară sînt degradarea continuă a poziţiei medicului în societate prin starea de opoziţie aparentă dintre medici şi pacienţi, respectiv medici şi autorităţile publice; supraîncărcarea din cauza lipsei de personal şi în consecinţă scăderea calităţii actului medical; condiţii precare de muncă prin lipsurile în asigurarea materialelor necesare unui act medical de calitate; salarizarea insuficientă a medicilor.

La extrema cealalată, Claudiu Gomboşiu, medic primar chirurg (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă), conchide că totul porneşte de la bani, motiv pentru care a propus finanţarea corectă a sistemului şi a formulat cele mai consistente concluzii: “Mentalitatea factorilor de decizie trebuie schimbată; sănătatea costă, nu poate fi gratuită; Statul şi Casa de asigurări plătesc atît cît pot, restul îl achită pacientul; Banii sînt pentru un bolnav şi nu pentru o clădire; Un minim decent, dar obligatoriu pentru o bună funcţionare trebuie asigurat; Starea de sănătate  a populaţiei şi posibilităţile de prevenţie şi îngrijire  pot fi  considerate ca făcînd parte din siguranţa naţională. Nu este cazul să fim fraieri şi  să pregătim cadre pentru alţii…”.

Zeno Istrate a dezvăluit că  adresa 41425/22 iulie 2008 a Ministerului Sănătăţii Publice  introduce un caracter discriminator şi anume, începînd cu promoţia 2005, absolvenţii licenţiati ai facultăţilor de medicină pot fi salarizaţi timp de 3 ani de zile de practică supravegheată de la bugetul de stat, în timp ce absolvenţii din anul 1998 nu pot fi salarizati de la bugetul de stat. Şi se mai spune că finanţarea cabinetelor de medicină de familie de la bugetul de stat nu se poate realiza în perioada următoare, iar  medicii care doresc să lucreze în sistem sînt „sfătuiţi” să se adreseze unităţilor sanitare publice. De atunci, din anul de graţie 2009, adresabilitatea la USP este, ca urmare a prevederilor, din anul 2011 adică acum, în septembrie. Istrate adaugă că posturile din sistemul sanitar sînt blocate,  indiferent de natura lor,  acesta fiind adevăratul motiv al emigrării cardelor medicale din instituţiile medicale clujene.

Prof dr. Oliviu Pascu: Motivele plecării sînt mai slabe decît cele ale rămînerii

În depoziţia sa,  cel care a fost timp de opt ani rectorul UMF „Iuliu Haţieganu”, a abordat lucrurile din cu totul alt unghi. „Pentru a avea o conduită corectă şi eficientă, trebuie să ne ferim de abordări globale şi să facem o analiză serioasă a cauzelor plecărilor, dar şi a motivelor pentru care cei mai mulţi rămîn în România. Medicii nu sînt o căruţă de pepeni sau o tavă cu struguri pe care le păstrăm pentru noi sau le oferim altora. Ei sînt intelectuali educaţi, personalităţi formate, care au dreptul de a decide asupra viitorului lor şi al familiilor lor, dar, mai ales, asupra modului condiţiilor şi locului în care îşi vor desfăşura activitatea”, a arătat Oliviu Pascu, subliniind că posibilitatea  medicilor de a pleca este asigurată de pregătirea de înalt nivel, compatibilă cu a medicilor din ţările occidentale – motiv pentru care sînt acceptaţi.  În acelaşi timp, profesorul a adus argumente temeinice pentru ramînerea acasă.

„Dragostea de ţară, datoria faţă de investiţia făcută pentru formare, rădăcinile familiale, satisfacţia binelui făcut celor de un neam cu tine, educaţia familială, şcolară şi universitară, posibilitatea carierei universitare, mediul de muncă, colegii, şefii, evitarea umilinţelor şi manifestărilor xenofobe din unele ţări occidentale. Concluzia este că motivele plecării sînt mai slabe decît cele ale rămînerii în ţară. De aceea cei mai mulţi rămîn”, a conchis Oliviu Pascu.

Între altele, acesta a propus utilizarea corespunzătoare a spitalelor, la toate nivelele; stabilirea baremului de posturi şi de proceduri la fiecare nivel şi  salarii bune pentru tinerii medici sau credite pentru nevoi personale, în condiţii avantajoase, diferite de cele pentru restul populaţiei întrucît posibilităţile de rambursare sînt sigure; asigurări private de sănătate care să permită dezvoltarea medicinei private şi, în consecinţă, numeroase posturi pentru tinerii bine pregătiţi. În timpul audierii, profesorul Pascu a mărturisit că el  personal se simte mai bine cînd redă sănătatea unui român decît dacă ar fi în Germania: „Dacă te-ai născut în ţara asta, ai o obliglaţie morală în primul rînd să-i faci bine pe ei”. Altfel, medicii pleacă din toate ţările, şi din Germania pleacă în SUA, iar francezii spun: şcolarizăm 400, pentru  că o sută pleacă în SUA, iar SUA spun şcolarizez cu o sută mai puţin, pentru că vin francezii.

Ce spun sindicatele şi Asociaţia Cafeneaua politica

Teofil Lungu, secretarul BNS Cluj, consideră că „este necesară stabilirea unui grup consultativ comun, alcătuit din decidenţi, manageri şi sindicate, a unui calendar comun de activităţi, care să conducă la identificarea problemelor prioritare, modul de soluţionare a acestora, realizarea unor evaluări la intervale de timp stabilite de comun acord a rezultatelor soluţiilor adoptate, precum şi impactul pe termen scurt şi pe termen lung rezultat. (…) Sistemul public de sănătate poate fi salvat doar prin dialog social şi promovare a unor acţiuni reale comune între primărie, Consiliul Judeţean, sindicate, managerii instituţiilor sanitare şi Casa de Asigurări de Sănătate”.

Drd Călin Platon, director executiv al asociaţiei „Cafeneaua politică”, a relevat că acest proiect, respectiv “păstrarea medicilor acasă”, depăşeşte compeţentele şi posibilităţile unei acţiuni civice, a unei politici publice cu caracter local, dar poate avea rolul unui bulgăre de zăpadă. “Spitalele şi instituţiile de învăţămînt nu pot face mai nimic, raportat la factorul motivaţie economică, adevăratul motiv pentru care cadrele medicale aleg varianta “evadarii”. (…) Între cauzele plecării se află sistemul intern de organizare a castei medicilor, în care meritocraţia este prost definită, “senatorii de drept” luînd tot”, apreciază Platon.

Există o soluţie: deblocarea ţintită a posturilor

Horia Simu,  medic primar, medicină de urgenţă, a pledat pentru creşterea motivaţiei personalului sanitar prin apariţia  plăţilor în funcţie de criteriile de performanţă, reînceperea plăţii orelor suplimentare justificate,  posibilitatea fidelizării personalului medical. ”În toate ţările europene există deficit de personal medical superior şi mediu. Există peste tot fenomenul de migrare al personalului. În Franţa, 25 la sută din resursele umane din sectorul sanitar sînt reprezentate de străini, iar personalul  medical francez migrează  în fostele colonii, unde sporurile sînt de 100 la sută, sau în clinici din SUA şi Japonia, unde nivelul salariilor este superior Franţei. Aceste state au politici bine stabilite de “umplere a golurilor” cu resurse umane, în special din Europa de Est”, a arătat Horia Simu, adaugînd că  şi din serviciile de urgenţă  prespitalicesti  (Ambulanţă, SMURD) au plecat oameni valoroşi, cu experienţă.  “Avem deficit de personal dar, există limitări legislative pentru noi angajari în sectoarele bugetare. (…) Dacă pînă acum doi ani nu se aproba nici un concediu fără plată, doar excepţional, pentru situaţii justificate,  acum, ca director,   “te rogi” ca angajatul să nu-şi dea demisia, ci să-şi ia concediu fără plată pe 6 luni, sau pe un an, pentru a putea angaja personal pe durată determinată,  ca să nu se blocheze postul”, a explicat şeful Ambulanţei Cluj, indicînd soluţia: deblocarea ţintită a posturilor.

Teofil Pop propune  reducerea taxelor

În opinia prof.univ.dr. Teofil Pop,  director general al Centrului Medico-Chirurgical Intreservisan SRL, “contracararea dorinţei de emigrare a cadrelor medicale se poate face numai prin realizarea unor condiţii de muncă şi de viaţă decente la noi în ţară, precum şi combaterea presiunilor mediatice asupra medicilor.  Soluţiile care să împiedice exodul medicilor trebuie realizate prin conlucrarea sistemului medical de stat cu sistemul medical privat. Pentru a uşura această conlucrare este necesară reducerea considerabilă a numeroaselor   taxe impuse instituţiilor medicale de către statul român”.

 Depoziţii –scrise – în favoarea Spitalului Regional de Urgenţă

“Este necesară crearea unui contract de exclusivitate, prin care instituţiile de învăţămînt şi unităţile sanitare să beneficieze de serviciile absolvenţiilor de facultate, obligativitatea, fără  a îngrădi dreptul la muncă, absolvenţilor de a servi instituţiile care au investit în pregătirea şi formarea acestora.  Unul dintre motivele plecării îl constituie  campaniile de denigrare a medicilor şi a personalului medical, scrie Luminiţa Vlasin Culda, care  propune  construirea Spitalului Regional de Urgenţă.

Ideea este suţinută,  cu argumente diferite, de către Mihaela Cota  Protopopescu şi Florina Doboş. Acestea  considera că soluţia o constituie  deschiderea unui spital de urgenţă în Cluj-Napoca, dublată de asumarea unui angajament ferm din partea autorităţilor în aces sens şi folosirea cu responsabilitate şi cumpătare a banului public, în  interesul şi pentru cetăţeanul de rînd. În opinia autoarelor, realizarea  acestui deziderat de 16 ani , care este şi cel mai mare eşec  administrativ al politicienilor clujeni,  este o gaură neagră  a banului contribuabilului clujean.

Proiectul  din Mănăştur, început în 1995 şi care  trebuia terminat in 48 de luni, este acum loc de promenadă pentru cîinii vagabonzi.  “Spitalul Judeţean de Urgenţă este o prioritate socială maximă, atît în ce priveşte asistenţa medicală de specialitate, cît şi prin crearea a noi locuri de muncă (medici,paramedici, asistenţi, infirmieri, personal pentru siguranţa şi pază, administrativ etc.) susţin cele două.

Adrian Pîrvu, de la BNS Cluj, se  întreabă “cine urmează să lucreze în Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, care urmează să deservească 4 milioane de persoane din nord-vestul ţării, în regim public cu management privat.  Liderul sindical propune  acordarea de facilităţi fiscale personalului medical şi sprijinirea în achiziţionarea de locuinţe în condiţii contractuale stimulative.

Maria Sângeorzan