Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, dr. ec. Petru ŞUŞCA: Nemulţumiri există întotdeauna în faţa unor schimbări

La 15 octombrie 2013, cînd a preluat conducerea Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, plăţile restante către furnizori, ale SCJU, erau de 13.383.760 lei. Într-un an, managerul spitalului, dr. ec. Petru ŞUŞCA spune că a reuşit să scadă datoriile SCJU cu aproximativ 72%, mai precis la 3.718.198 lei.

Care au fost şi care sînt încă problemele majore, financiare şi de dotare, al SCJU Cluj, de unde s-au găsit bani pentru plata datoriilor – în interviul pe care dr. ec. Petru ŞUŞCA l-a acordat ziarului Făclia:

– S-a împlinit un an de cînd sînteţi managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. Înainte de a vă întreba ce aţi găsit aici şi ce aţi făcut de cînd sînteţi „şef”, v-aş întreba: ce v-a determinat să optaţi pentru această funcţie?

– A fost o decizie pe care am luat-o în urma unei analize şi în urma unor discuţii cu membrii din conducerea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”. După 14 ani în care am activat ca angajat al UMF „Iuliu Haţieganu”, din care 12 ani ca director adjunct administrativ, am considerat că a venit momentul pentru o schimbare, pentru o nouă provocare.

– Ce presupune, sau cum este structurat, în momentul de faţă, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă?

– Spitalul Judeţean este cel mai important spital clinic cu profil general de urgenţă din Transilvania, care asigură asistenţă medicală de urgenţă pe durata a 24 ore, pentru pacienţi din municipiul Cluj-Napoca, din judeţul Cluj, dar şi din alte judeţe.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca este o unitate sanitară publică cu 1.542 de paturi, avînd o structură complexă: 33 secţii clinice şi 8 compartimente distincte, o Unitate de Primire Urgenţe, cu Stomatologie de Urgenţă şi SMURD, 11 laboratoare, 3 farmacii, toate localizate în mai multe clădiri ale spitalului. Din componenţa spitalului mai fac parte: Ambulatoriul Integrat, cu un număr de 36 cabinete, Ambulatoriul de Stomatologie, cu 30 de cabinete, şi Centrul de Sănătate Mintală.

– Cîţi angajaţi are în prezent Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă?

– Numărul total al angajaţilor, la 15 decembrie 2014, era de 3.065, din care 559 sînt medici rezidenţi. Mai avem şi un număr de 539 posturi vacante.

– Care au fost cîteva dintre problemele majore ale SCJU Cluj, identificate de dvs la preluarea mandatului?

– Prima a fost aceea că multe dintre clădiri necesită lucrări de reparaţii capitale şi de întreţinere. Apoi, am constatat necesitatea dotărilor cu aparatură de înaltă performanţă la toate secţiile. Am constatat, de asemenea, că: utilităţile generale şi clinice (fluide medicale O2 şi aer comprimat) sînt foarte costisitoare; că structura unor secţii şi  numărul de paturi nu corespund întocmai pentru dezvoltarea serviciilor solicitate de pacienţi. Lipsa spaţiilor de depozitare intermediară a deşeurilor la nivelul secţiilor, disfuncţionalităţi în managementul deşeurilor infecţioase, costuri foarte ridicate cu neutralizarea deşeurilor medicale, costuri foarte ridicate ocazionate de staţionarea ambulanţelor, lipsa unei magazii centrale, care duce la imposibilitatea creării unor stocuri minimale – au fost alte probleme majore identificate la preluarea mandatului. De asemenea, am constatat că activitatea de transport se desfăşoară în condiţii necorespunzătoare datorită faptului că mijloacele auto sînt insuficiente, iar cele existente au o stare avansată de uzură. Nu în ultimul rînd, am găsit un mobilier învechit, în special în oficiile alimentare de la nivelul secţiilor.

Din analiza indicatorilor de performanţă a managementului spitalului  au mai rezultat o serie de deficienţe, şi anume: eficienţă şi eficacitate scăzută  pe anumite sectoare; lipsa unei judicioase şi eficiente responsabilităţi privind managementul secţiilor; venituri proprii insuficiente la capitolul cercetare şi sponsorizare; procent relativ scăzut alocat cheltuielilor cu medicamente şi materiale sanitare; rată de utilizare a paturilor scăzută la o mare parte din secţii şi compartimente; cost mediu pe zi de spitalizare mai crescut în anumite secţii şi/sau compartimente; număr foarte mare de consultaţii în camera de gardă; număr crescut de pacienţi care se prezintă în UPU, adresabilitate scăzută în ambulatoriu.

– În momentul în care aţi preluat funcţia de manager al SCJU Cluj, ştiaţi ce veţi găsi aici?

– Da, dar dimensiunea problemelor este mult mai mare faţă de ceea ce mi-am imaginat.

– Care a fost  cea mai mare surpriză privind situaţia găsită în SCJU?

– Datoriile foarte mari, contractele supraevaluate, foarte multe echipamente medicale în comodat, multe lucrări începute şi nefinalizate, în diferite stadii.

– Care erau, cu un an în urmă, datoriile Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă şi care este situaţia în prezent?

– La data de 15 octombrie 2013, momentul la care am preluat conducerea acestui spital, plăţile restante erau în cuantum de  13.383.760 lei, iar la 30 noiembrie 2014, valoarea plăţilor restante a scăzut la 3.718.198 lei. Aşadar, plăţile restante, în 13 luni de cînd sînt manager, s-au redus cu 9.665.562 lei, deci cu aproximativ 72 %.

Au fost negociate în condiţii de eficienţă maximă şi reduse tarifele pentru majoritatea  contractelor de service, mentenanţă, lucrări ş.a.,  negociindu-se tarife cu minim 15 % mai mici pentru anul 2014, comparativ cu anii precedenţi.

– De exemplu?

– În urma organizării şi finalizării licitaţiei electronice pentru achiziţia de servicii imagistice prestate de terţi, au rezultat reduceri de tarife cuprinse între 40 şi 70% (pentru un CT regiune toracică fără substanţă de contrast, preţul a scăzut de la 224 lei la 69 lei.). În anul 2014, valoarea serviciilor de imagistică prestate de către terţia scăzut cu 1.046.000 lei, adică cu aproximativ 91%, faţă de primele 10 luni ale anului 2011. Sînt ferm convins că, în acest moment, valoarea serviciilor de imagistică externalizate, rezultate în urma licitaţiei, sînt cele mai mici din ţară. Mai mult decît atît, precizez că nici o solicitare de CT sau RMN, justificată medical, nu a fost refuzată de către conducerea spitalului.

În urma unei alte licitaţii organizate în anul 2013, pentru consumabile de radiologie, preţurile de achiziţie la filme radiologice pentru mamografie au scăzut cu 50% (de la 332.02 lei/cutie, la 164.00 lei/cutie), pentru filme radiologice de diferite dimensiuni au scăzut cu 25-28 %, iar pentru  revelator automat şi fixator, preţurile au scăzut cu aproximativ 30 %.

În ceea ce priveşte licitaţia pentru achiziţia de oxigen medicinal, preţul comparativ cu cel din anii trecuţi a scăzut cu 62%, respectiv de la 2,9 lei/mc, la 1,1 lei/mc, rezultînd o economie estimată pentru anul 2015 de aproximativ 450.000 lei.

În luna decembrie a acestui an, preţul de achiziţie pentru furnizarea de energie electrică a fost negociat cu SC Electrica SA şi a scăzut de la 195 lei/Mwh, la 153,58 lei/Mwh, rezultînd o reducere de aproximativ 21,2%; respectiv, preţul de achiziţie pentru furnizarea de gaz a fost negociat cu E.ON Gaz şi a scăzut de la  156,70 lei/Mwh, la 135,63 lei/Mwh, rezultînd o reducere de aproximativ 13,4 %. Prin reducerea preţului la energie electrică şi gaz, estimăm pentru anul 2015 economii în bugetul spitalului de peste 400.000 lei.

A fost solicitată către E.ON Gaz restituirea contravalorii accizelor, în cuantum de 346.965 lei, plătite de către SCJU în ultimii trei ani, şi s-a obţinut compensarea acestei sume cu plata facturilor curente. Costurile cu serviciile de telefonie fixă şi mobilă au scăzut cu 7.300 lei/lună, respectiv de la 13.000 lei/lună, la 5.700 lei/lună. Economiile estimate pentru anul viitor sînt de aproximativ 88.000 lei.

Chiria pe un metru pătrat pentru automatele de cafea, în anii trecuţi, era de 77 de euro/mp. Acum, în urma organizării a unei noi licitaţii cu strigare, preţul începe de la 84 de euro şi ajunge la 839 de euro metrul pătrat. Înaintea organizării licitaţiei spitalul încasa 1.060 de euro pe lună, iar acuma încasează 6.425 de euro lunar!

Este foarte important de precizat că plăţile restante ale spitalul au fost reduse cu aproximativ 70% nu în detrimentul calităţii actului medical, ci dimpotrivă, pentru buna desfăşurare a activităţii medicale. În primele 11 luni ale acestui an, printr-un managemnent eficient, din economiile efectuate,conducerea spitalului a angajat cheltuieli pentru achiziţia de dezinfectanţi, materiale sanitare, materiale pentru curăţenie, materiale pentru laborator, reactivi, piese de schimb, obiecte de inventar, consumabile etc., cu peste 3.200.000 lei mai mult, în  comparaţie cu primele 11 luni ale anului 2013. De exemplu, cantitatea de dezinfectanţi achiziţionată şi repartizată secţiilor s-a dublat, tocmai pentru a asigura condiţii de igienă optime. O  mare parte din echipamentele medicale defecte au fost reparate, prin alocarea unui buget mai mult decît dublu în anul 2014, faţă de 2013, pentru achiziţia de piese de schimb şi reparaţii.

Un alt exemplu sugestiv îl reprezintă achiziţia firelor de sutură necesare secţiilor chirurgicale. În primele 11 luni ale anului 2014 s-au achizitionat cantităţi mai mult decît duble de fire de sutură, în valoare de 255.244 lei, comparativ cu anul 2013, cînd în 12 luni s-au achiziţionat fire de sutură în valoare de de 115.886 lei. În anul 2014 au beneficiat de fire de sutură un număr de 12 secţii, în timp ce în anul 2013 s-au achiziţionat fire de sutură doar pentru 5 secţii ale spitalului. Şi exemplele pot continua.

– Aţi reorganizat, din cîte ştiu, liniile de gardă din spital. De ce a fost necesară această reorganizare? Concret, ce înseamnă reorganizarea liniilor de gardă?

– În secţiile/compartimentele spitalului funcţionau 44 de linii de gardă, dintre care 33 în secţiile cu paturi. Ordinul 870 din 1 iulie 2004, actualizat, prevede o linie de gardă la un număr de 70 de paturi. În cazul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă, pentru un număr de 1.542 de paturi corespund 22 de linii de gardă. Avînd în vedere organizarea pavilionară, Ministerul Sănătăţii a aprobat, în mod excepţional, funcţionarea a 33 linii de gardă.

Consultînd cerinţele legislative cu situaţia concretă a spitalului, am constatat că au fost solicitări nerezolvate de ani de zile, de înfiinţare a unei linii de gardă în Compartimentul ATI, din secţia clinică Chirurgie Generală II. Medicii din compartimentul Ortopedie-traumatologie şi cei din compartimentul de Chirurgie-plastică şi microchirurgie reconstructivă, medicii din compartimentul de Chirurgie vasculară asigurau zilnic serviciul de gardă benevol, deci această abordare a urgenţei nu mai putea continua aşa.

Reorganizarea liniilor de gardă a constat în instituirea unor noi linii de gardă pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, cum sînt: garda de Anestezie-Terapie Intensivă, care deserveşte secţiile clinice Chirurgie II şi Chirurgie Vasculară, garda la domiciliu, de Chirurgie vasculară, garda la domiciliu, de Chirurgie plastică, garda din Cardiologie II – USTAC (Unitatea pentru Susţinere şi Terapie Acută Cardiacă). Toate aceste linii de gardă erau imperios necesare pentru asigurarea asistenţei medicale de urgenţă în cazurile grave şi complexe care sînt adresate Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din toată regiunea. În acelaşi timp, nu era posibilă înfiinţarea unor noi linii de gardă (în condiţiile în care în spital funcţionau deja 33 de linii de gardă, faţă de normativul de 22, cît corespunde numărului de paturi). Existau linii da gardă care, la o analiză a activităţii, arătau că nu se justifică menţinerea lor în aceste secţii.

Soluţia a fost să transferăm linii de gardă din servicii în care am constatat că ele nu sînt absolut necesare: secţia Dermatologie, secţia Diabet zaharat şi boli de nutriţie, compartimentul de Chirurgie orală şi maxilo-facială (str. Moţilor nr.33). Am organizat preluarea internărilor de urgenţă din aceste servicii de către secţiile de Medicină internă (pentru primele două), respectiv de către secţia clinică Chirurgie orală şi maxilo-facială (pentru a treia). De asemenea, se asigură supravegherea pacienţilor internaţi în aceste secţii prin garda medicilor rezidenţi, care în acest fel sînt mai implicaţi şi responsabilizaţi.

– Nu au generat nemulţumiri aceste reorganizări?

– Nemulţumiri există întotdeauna în faţa unor schimbări, dar sînt convins că toţi cei implicaţi au înţeles în final că deciziile au fost luate numai în scopul eficientizării activităţii şi asigurării unei asistenţe medicale de calitate. Principala activitate a acestor servicii de gardă (Dermatologie, Diabet) consta în acordarea de consultaţii „spontane” (adică fără bilet de trimitere de la medicul de familie) unor pacienţi în multe cazuri neasiguraţi, activitate care în aceste condiţii nu era decontată de Casa de Asigurări de Sănătate, constituind o pierdere pentru spital şi o activitate gratuită pentru medicul de gardă. La început, au fost cîteva nemulţumiri din partea acestei categorii de pacienţi, obişnuiţi să apeleze la orice oră un serviciu care de fapt nu avea această destinaţie, dar în final şi pacienţii au înţeles că există o disciplină şi o organizare a activităţii medicale pe care trebuie să o respecte. Consultaţiile sînt efectuate în serviciile ambulatorii sau în cabinetele de specialitate organizate în ambele secţii, iar urgenţele majore sînt consultate în Unitatea de Primire a Urgenţelor (UPU) şi internate în secţiile de Medicină internă (care au serviciu de gardă) şi preluate a doua zi de secţiile respective.

Toate propunerile de modificare au fost analizate în Comitetul director, avizate de către Consiliul de Administraţie din care fac parte reprezentanţi ai DSP, Consiliului Judeţean şi ai Senatului UMF. Propunerile le-am înaintat Ministerului Sănătăţii, iar după aprobare, am trecut la implementarea lor.

(Partea a doua a interviului – în ziarul Făclia din 27 decembrie 2014) 

M. TRIPON