“Majoritatea floreştenilor au şansa să muncească la ei acasă’’

Horia Şulea, primarul celei mai mari comune din România, vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia despre realizările pe care le-a avut în cei şase ani de mandat, problemele cu care se confruntă şi soluţiile pe care le vede în vederea creşterii calităţii vieţii floreştenilor.

Rep: Domnule Horia Şulea, aţi intrat deja în cea de a doua parte a mandatului de primar. În ce măsură aţi reuşit să implementaţi programul pe care vi l-aţi propus pentru Floreşti?
Horia Şulea: Programul meu începe din 2012 când am câştigat alegerile şi am devenit primarul Comunei Floreşti. Trebuie să facem şi puţină istorie. Eu am preluat Comuna Floreşti cu un buget de venituri proprii de 4,7 milioane de lei noi şi cu o datorie de 11 milioane lei. Astăzi am adus Comuna Floreşti la un venit propriu de 69 de milioane lei şi un buget de venituri totale de 140 de milioane lei. Şi aici mă refer, în mod deosebit, la banii traşi din fonduri europene pentru diverse proiecte. Astăzi avem în derulare un proiect de reconversie profesională şi implementare a unor societăţi comerciale pe Programul Operaţional Capital Uman de aproximativ şapte milioane euro. Am mai derulat încă două proiecte pe reconversie profesională pe POSDRU de 4,2 milioane de euro şi mai avem o finanţare din partea Guvernului prin Ministerul Dezvoltării pentru modernizarea străzii Eroilor de 8 milioane lei la o lucrare de 12 milioane lei noi. Avem în construcţie o creşă cofinanţată prin AFIR cu fonduri europene în valoare de un milion de euro. Totodată am mai avut un proiect cu fonduri europene pe măsura 322 în valoare de patru milioane euro. Cu alte cuvinte, dacă unii se laudă că au atras zeci de milioane de euro, noi cred că ne ridicăm mult peste nivelul multor municipii din această ţară în ceea ce priveşte sumele atrase de la UE. Din nefericere, astăzi fondurile pentru unităţile administrativ teritoriale din zona rurală a României sunt limitate. Sperăm însă în noi măsuri pe care să le accesăm, iar aici pot să spun că avem un atu, şi anume că suntem cea mai mare localitate rurală din ţară, cu cel mai mare ritm de dezvoltare, fără şomaj. Ca şi program pentru Floreşti eu mi-am propus să continui ce am început în primul mandat. Dacă vă aduceţi aminte, la 1 decembrie 2016 am avut şansa să inaugurăm o nouă grădiniţă în Floreşti, cea de pe strada Ioan Rusu, am inaugurat staţia ISU Floreşti, o staţie modernă şi foarte necesară în contextul dezvoltării comunei. Am avut însă şi decepţii. Aici vreau să amintesc faptul că la şcoala din cartierul ‘’Cetatea Fetei’’ încă nu este finalizată, deşi termenul de finalizare a fost 10 iunie a.c. Am încercat să avem o discuţie cu constructorul şi se pare că s-au reluat lucrările, urmând ca obiectivul să fie gata până la finalul anului. Totodată, suntem pe punctul de a demara lucrările la o nouă grădiniţă, undeva în zona Şesu de Sus. Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte programul pe care l-am propus, pot spune că l-am îndeplinit în mare măsură. Mai vreau să amintesc aici şi drumul agricol de pe partea de nord a Floreştiului, care vedeţi dumneavoastră ce importanţă are astăzi la nivelul traficului din această localitate. O altă decepţie pentru mine ar fi neînceperea lucrărilor la centura de sud a localităţii, pentru care avem şi finanţare în valoare de 10 milioane de euro. După cum merg lucrurile, în general, în România, la ora actuală, la Floreşti pot să spun că lucrurile merg bine. Faptul că sunt şi nemulţumiţi, este nebun acel om care îşi propune să mulţumească pe toată lumea şi crede că poate fi pe placul tuturor. Aici m-aş referi în mod deosebit la cei care prin diverse metode şi acoperiţi de tot felul de umbrele, de ONG-uri încearcă să facă politică. Mai avem şi alte lucrări în derulare. Aici vreau să amintesc cei 15 kilometri de trotuare de pe DN 1, strada Avram Iancu. La începutul anului 2016 nu a existat o stradă să nu fie asfaltată şi să nu fie dotată cu utilităţile aferente. Astăzi au apărut alte şapte străzi noi. Pentru acestea am demarat o procedură de achiziţie publică, însă cineva a contestat licitaţia. Cu toate acestea sper că în această toamnă vom începe lucrările de modernizare a celor şapte străzi. În acelaşi timp am demarat proceduri de expropriere a unor terenuri care obturează căile de acces. Eu zic că o altă mare realizare constă în faptul că aproximativ 80 la sută din chiriaşii din apartamentele ANL au devenit proprietari. Acest lucru este bine atât pentru acele persoane cât şi pentru bugetul local. Legat de şcoli, astăzi unităţile de învăţământ din Floreşti sunt pregătite pentru noul an şcolar, au toate dotările necesare pentru desfăşurarea în condiţii de normalitate a orelor. Floreştiul se dezvoltă în continuare, are nevoie de instituţii şcolare, grădiniţe şi zone de agrement. Din acest punct de vedere, nu cred că suntem o excepţie. Noi însă am încercat să satisfacem toate solicitările floreştenilor în limita posibilităţilor şi în baza unei ierarhizări în funcţie de tipul de investiţie şi utilitatea acesteia. Din acest punct de vedere, vreau să amintesc că pe aliniamentul centurii de sud se lucrează la canalizare pentru a-i deservi pe cei care şi-au ales să-şi facă o casă în zonă. Am buclat sistemul de alimentare cu apă, astfel încât staţia de pompare de pe strada Tăuţiului să fie în directă conexiune cu staţia de pompare apă cu cea de pe strada Răzoare, zona să fie alimentată continuu, până când compania de apă va începe construcţia a două tunuri de apă la ‘’Cetatea Fetei’’ şi ‘’Răzoare’’.
Centura de sud, sub semnul întrebării
Rep: Multă lume îşi pune speranţă în finalizarea centurii de sud, ca soluţie la decongestionarea parţială a circulaţiei. În ce măsură sunt şanse să fie finalizat acest proiect?
Horia Şulea: Acest proiect a fost licitat în toamna anului 2015 iar în primăvara lui 2016 am emis ordinul de începere a lucrărilor. Din nefericire, se pare că astăzi constructorul nu va putea realiza lucrările la preţul cu care a licitat. A venit în faţa Consiliului local cu o solicitare de majorare a valorii lucrărilor, însă ţinând cont că în contract suma era fixată, nu s-a dat curs solicitării. Eu cred că proiectul nu se va putea realiza la valoarea la care s-au licitat lucrările. Începând cu luna octombrie a anului 2016, am emis două autorizaţii de construire pe două segmente pentru că nicăieri în contract nu s-a pus problema predării întregului aliniament. În prezent lucrările sunt efectuate undeva la doi sau trei la sută din valoarea proiectului câştigat. Conform contractului nu putem modifica suma iar constructorul bănuiesc că nu se va putea încadra în acest preţ. În opinia mea aş fi foarte bucuros dacă dânşii ne-ar trimite o scrisoare prin care să ne spună că nu pot face proiectul iar noi să reluăm procedura de licitaţie publică astfel încât la primăvară să putem începe lucrarea.
Rep: În cazul în care constructorul nu va renunţa la contract, ce se va întâmpla?
Horia Şulea: Termenul de execuţie a lucrării este luna noiembrie 2019. Sper ca raţiunea să învingă şi problema să se rezolve. Aspectul cel mai important este că ceea ce am făcut noi, în mod deosebit eu, am făcut acel efort de a deschide acel drum la nivel de macadam şi mi-am asumat responsabilitatea de a realiza această investiţie din fonduri proprii şi fonduri atrase. Consider că această investiţie trebuia făcută din fonduri guvernamentale pentru că este un drum strategic.
Rep: După cum se poate vedea din ordinea de zi a şedinţelor de consiliu local de la Floreşti, mai mult de jumătate din proiecte vizează aprobări de planuri urbanistice pentru proiecte imobiliare, ceea ce înseamnă că se construieşte în cotinuare puternic în această zonă. Ce măsuri aveţi pentru respectarea disciplinei în construcţii la Floreşti şi prevenirea unor eventuale abuzuri din partea constructorilor?
Horia Şulea: Legat de abuzuri, nu aş putea spune că ar fi astfel de cazuri, mai ales că avem un post la poliţia locală care are ca atribuţii strict disciplina în construcţii. În altă ordine de idei, trebuie să vă spun că, începând din 15 august, comuna Floreşti are un arhitect şef, aşa cum prevede legislaţia. De alfel, până acum am avut un biou de urbanism condus de un arhitect şi prin tot ce se întâmplă în Floreşti nu rezultă decât o localitate frumoasă. Faptul că unora nu le convine că în apropierea imobilelor în care locuiesc urmează să se construiască alte imobile, asta ţine de fiecare om. Nu poţi îngrădi pe nimeni să-şi valorifice terenul şi să-şi pună în aplicare viziunea şi dorinţa de a investi. Sunt însă şi cârcotaşi care, o parte dintre ei s-au şcolit la Şcoala acelui ong-ist Soros, care cred că numai binele României nu şi-l doresc. Şi asta cred eu, că e în detrimentul şi spre răul României. Discutăm de Floreşti şi de aglomeraţii. Atunci haideţi să discutăm şi despre aglomeraţia de pe drumurile naţionale din România şi în cât timp parcurgi, ca exemplu, distanţa dintre Lancrăm şi Alba Iulia. Problema transportului sincopat şi deplasării în Floreşti nu cred că este una reală în comparaţie cu ce se întâmplă în ţară sau în alte mari aglomerări urbane din România. Gândiţi-vă că ceea ce s-a realizat la nivelul Asociaţiei Metropolitane Cluj, şi aici mă gândesc la Compania de Transport Public Cluj, este unic ca şi realizare şi colaborare la nivel de unităţi administrativ-teritoriale din România.
Rep: Aţi spus că şomajul în Floreşti, la ora actuală, este zero. E adevărat, însă majoritatea persoanelor active muncesc la Cluj-Napoca.
Horia Şulea: Nu e adevărat! Aici vă contrazic. În Floreşti avem, în prezent, 2.230 de societăţi comerciale cu aproximativ 18.000 de angajaţi. Dacă vă uitaţi ce înseamnă transferul de populaţie între Floreşti – Cluj-Napoca şi Cluj-Napoca – Floreşti o să vedeţi că dimineaţa între 7 şi 7,30 aproape că este echilibrat traficul pe ambele sensuri.
Rep: Totuşi, ce programe aveţi pentru viitor pentru a atrage investitori care să creeze noi locuri de muncă?
Horia Şulea: Din acest punct de vedere nu ne-am oprit la cele 2.230 de societăţi comerciale. Într-un viitor apropiat veţi avea o mare surpriză legat de o firmă care va oferi 500 de locuri de muncă, iar în doi ani un total de 5.000 de locuri de muncă la Floreşti. Este vorba de o firmă care activează în domenii de tehnică vârf. Nu întâmplător, în urmă cu o lună s-a testat aici sistemul de transmitere a datelor în sistem 5G. Am fost prima localitate din Europa unde s-a testat şi implementat acest sistem de transmitere a datelor. Cei care şi-au pus ochii pe Floreşti nu şi-au pus ochii degeaba. Este efectul muncii mele de zece ani de administraţie la Primăria Floreşti pentru că patru ani am deţinut şi funcţia de viceprimar, perioadă în care nu am dormit. Dar, la o populaţie de 38 de mii de locuitori să ai 18 mii de locuri de muncă, zic că nu e de colo. Eu cred că într-o familie este cel puţin un membru care are un loc de muncă în Floreşti. Majoritatea floreştenilor au şansa să muncească la ei acasă. Într-adevăr, sunt mai multe aspecte de rezolvat. Eu mi-am asumat nişte riscuri în sensul în care am demarat nişte lucrări pe care ar fi trebuit să le realizeze Guvernul României. Sper în susţinerea Guvernului în privinţa realizării centurii metropolitane, care, după cum bine ştiţi, trebuia să intre în masterplanul de transport. Un alt aspect, pe care ar trebui să-l aibă în vedere guvernanţii ar fi modul de creare a bugetului. Acesta să fie creat de jos în sus iar odată creat, fiecare unitate administrativ teritorială să-şi plătească cotele.
Rep.: O problemă cu care v-aţi confruntat a fost cea legată de salubrizare. Ţinând cont că judeţul Cluj încă nu are un centru de deşeuri, cum gestionaţi această problemă?
Horia Şulea: Noi am moştenit o situaţie pe care am încercat s-o gestionez cât se poate de bine. Este vorba de Eco Quatro Salub, o asociere formată din patru unităţi administrative din zonă, finanţată pe fonduri europene. Din nefericire managementul a lăsat de dorit iar în 2016 Floreştiul a ajuns să fie plin de deşeuri. Am rezolvat problema într-un cadru legal şi am scăpat de acea nenorocire. Astăzi, ridicarea deşeurilor menajere nu mai constituie o problemă. Am avut însă probleme şi cu curăţenia stradală, pentru că din cauza unor oameni care se cred puternici şi lucrează în instituţii de forţă ale statului român am ajuns în situaţia în care nu am putut să fac curăţenie stradală. Astăzi, se poate vedea că lucrurile sunt în ordine. Segmentul de populaţie cu vârsta între 0 şi 14 ani este undeva la 7000 de persoane. În opinia mea trebuie să le oferi ceva – nu calculatorul! Aceşti copii trebuie să iasă în lume, în aer, să socializeze. Aici pot să spun că am finalizat suprafaţa de joc de la baza sportivă de pe strada Stadionului, o suprafaţă sintetică omologată de UEFA. Mai urmează construcţia unei tribune cu 300 de locuri, astfel încât acea bază să poată reprezenta locul în care să se poată face performanţă. Am pus la punct baza sportivă din cartierul ‘’Cetatea Fetei’’ şi am modernizat sala de sport.
Rep: Suntem în anul Centenarului. Cum se raportează Floreştiul la acest eveniment deosebit de important?
Horia Şulea: Trecând peste faptul că suntem români cu toţii, eu consider că un respect deosebit trebuie să-l purtăm eroilor neamului care s-au jertit pentru noi să avem această democraţie şi libertate. Evenimentele dedicate Centenarului au început de la 1 decembrie 2016, când am organizat primul târg de Crăciun şi seri culturale dedicate marelui eveniment. Totodată, în acest an am avut spectacole, sesiune de comunicări şi proiecţii de filme. Am continuat cu restaurea bisericii din Tăuţi, cu sfinţirea acelei cruci din zona Podirei, ridicată în memoria celor care s-au jertfit acolo. Totodată, în cadrul evenimentului Floreşti Fest, ziua de vineri va fi dedicată Marii Uniri, folclorului şi tradiţiei. Totodată, în această toamnă ne vom înfrăţi cu localitatea Ghidighici. Este a doua înfrăţire cu o localitate din Republica Moldova după cea cu Slobozia Mare. Dorim ca la 1 decembrie 2018 să invităm reprezentanţii în Slobozia Mare şi Ghidighici pentru a marca momentul exact aşa cum se impune la Floreşti.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ