Magistratul Dana Gârbovan: raportul Comisiei de la Veneţia conţine o serie de erori factuale

Unii interlocutori oficiali din România şi-au permis să prezinte Comisiei de la Veneţia informaţii incomplete sau de-a dreptul eronate

Magistratul clujean Dana Gârbovan susţine că raportul Comisiei de la Veneţia privind unele modificări la legile justiţiei conţine o serie de erori factuale care trebuie corectate.

Judecătorul susţine că raportul publicat este unul preliminar, autorităţile româneşti având datoria de a dialoga continuu cu membrii Comisiei de la Veneţia pentru a corecta erorile factuale sau a susţinerilor nefondate sau a susţinerilor nefondate din cuprinsul acestuia. „Modul în care raportul a fost preluat şi comentat reflectă însă perfect întreaga atmosfera ce a însoţit aceste proiecte de legi, descrisă cel mai bine chiar în raportul Comisiei: “în acest stadiu, este destul de dificil să ai un dialog raţional, echilibrat şi onest despre reforma justiţiei în România”. (…) Raportul scoate în evidenţă, încă de la început, faptul că analiza nu priveşte toate modificările aduse legilor justiţiei, ci doar modificările contestate. Se deduce astfel că au fost o serie de alte modificări necontestate şi neanalizate, care au fost aşadar pozitive. Dintre modificările contestate, unele au fost apreciate de Comisie, altele au stârnit îngrijorări, recomandându-se eliminarea sau reevaluarea lor”, a comentat judecătorul Dana Gârbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

Preşedintele UNJR a ţinut să scoată în evidenţă câteva aspecte pe care Comisia de la Veneţia le-a introdus în raport dar care nu au fost prezente în dezbaterile ce au urmat publicării documentului.

„Comisia subliniază că trebuie păstrat un echilibru între legitimitatea democratică de numire în aceste funcţii şi necesitatea depolitizarii. De asemenea, Comisia face trimitere la recomandările mai vechi din MCV privind o procedura de numire robustă, transparentă şi care să ofere egalitate de şanse concurenţilor. UNJR a tras numeroase semnale de alarmă, de-a lungul timpului, cu privire la lipsa unei astfel de proceduri de selecţie. Comisia punctează două modificări în proiectele de lege: limitarea dreptului preşedintelui de a refuză numirea în funcţia de conducere în parchete o singură dată şi emiterea avizului consultativ de către secţia de procurori, în loc de Plenul CSM”, se mai arată în mesajul postat de Gîrbovan,

De asemenea, aceasta a mai vorbit şi despre limitarea dreptului preşedintelui ţării de a refuza o dată numirea în funcţiile de conducere la vârful Ministerului Public, menţionat în raportul Comisiei de la Veneţia.

„Comisia susţine că sistemul actual “conferă un rol real” CSM-ului, deoarece, prin avizul sau consultativ, îi permite preşedintelui să ia o “decizie informată” cu privire la numirea procurorilor şefi. Afirmaţia această a Comisiei de la Veneţia este contrară realităţii faptice, deoarece decizia numirilor în conducerea parchetelor este tot politică, chiar dacă e făcută de preşedinte care, dacă vrea, ţine cont de avizul consultativ al secţiei pentru procurori a CSM, dacă nu vrea, nu ţine. De exemplu, în 2009, deşi procurorul Laura Codruţa Kovesi a primit aviz negativ de la secţia pentru procurori a CSM, preşedintele Băsescu a numit-o pentru un nou mandat în funcţia de Procuror General”, a spus preşedintele UNJR.

Magistratul clujean mai arată că excluderea preşedintelui din procedura de numire a judecătorilor în funcţiile de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este salutată de Comisia de la Veneţia deşi când a fost propusă a fost întâmpinată de un val de critici extrem de dure.

“În concluzie, raportul preliminar cu recomandări al Comisiei de la Veneţia nu este nici pe departe atât de catastrofal pe cât e prezentat de alarmiştii de serviciu. Dincolo de aprecierile la unele modificări la Legile Justiţiei, raportul Comisiei de le Veneţia conţine susţineri şi recomandări, la care autorităţile romane au datoria să răspundă. Pe de altă parte, retuşuri şi corecturi la legile de modificare a Legilor Justiţiei, în măsura în care se impun, se pot face chiar şi după intrarea în vigoare a acestora. Faptul, însă, că unii interlocutori oficiali din România şi-au permis să prezinte Comisiei de la Veneţia informaţii incomplete sau de-a dreptul eronate demonstrează, încă o dată, incapacitatea acestora de a purta un dialog onest în privinţa problemelor din justiţie şi, implicit, în găsirea celor mai bune soluţii la acestea”, spune Gârbovan.

C.P.