Magistraţii clujeni nu intră în grevă

Magistraţii Curţii de Apel Cluj au decis să nu adopte nicio formă de protest pentru a-şi exprima nemulţumirile vizavi de starea sistemului judiciar. În schimb, judecătorii clujeni au anunţat că susţin Memorandumul privind justiţia, transmis judecătorilor de către asociaţiile profesionale. „La nivelul Curţii de Apel Cluj şi al tuturor tribunalelor şi judecătoriilor arondate acesteia, activitatea de judecată s-a desfăşurat şi se desfăşoară în condiţii de normalitate conform planificărilor în şedinţele de judecată prestabilite. Vineri, 9 septembrie 2016, a fost convocată Adunarea generală a judecătorilor Curţii de Apel Cluj de către o treime din numărul de judecători fără să fi fost adoptată nicio formă extremă de protest. Adunarea generală astfel convocată a hotărât, în esenţă, susţinerea MEMORANDUMULUI PRIVIND JUSTIŢIA, transmis judecătorilor de către asociaţiile profesionale, ca o declaraţie de principii cu privire la starea actuală a sistemului judiciar şi măsurile ce se impun a fi luate”, arată Curtea de Apel Cluj. „Memorandumul privind justiţia” a fost adoptat până acum de zeci de instanţe şi parchete din ţară. Documentul trasează o serie de măsuri pentru a avea o „justiţie eficientă, modernă şi de calitate”.

Memorandumul iniţiat de asociaţiile profesionale ale magistratilor vine atât ca urmare a faptului că încrederea în justiţie a scăzut cu 13% într-un an, cât şi ca urmare a faptului că problemele din justiţie semnalate în rezoluţia adunărilor generale din 2009 nu s-au soluţionat, lor adăugându-li-se alte probleme suplimentare.

În memorandum se solicită ca celelalte puteri să asigure o independenţă reală a justiţiei, lipsită de orice tip de influenţe, directe sau indirecte, un cadrul legislativ coerent, stabil şi accesibil, suport financiar, logistic şi uman suficient pentru o justiţie eficientă, modernă şi de calitate.

Pe de altă parte, judecătorii au solicitat „garantarea şi respectarea statutului magistraţilor, independenţei acestora, inclusiv prin remunerarea corespunzătoare şi asigurarea unor condiţii de muncă decente în sistemul judiciar”.
O problemă semnalată în memorandum este „viziunea reductivă a justiţiei”, văzută doar prin prisma „luptei împotriva corupţiei”, eroare preluată şi în MCV.

Judecătorii au tras un semnal de alarmă şi asupra „modului de acţiune a Inspecţiei Judiciare în ceea ce priveşte respectarea independenţei judecătorului în pronunţarea hotărârilor şi unitatea de măsură în acţiune”.
O altă problemă semnalată în Memorandum se referă la subfinanţarea sistemului judiciar, bugetul alocat justiţiei pe cap de locuitor fiind cu mult sub media alocată în statele UE.

De exemplu, „suma acordată de stat pentru salariul unui judecător de fond pe dosar soluţionat este sub 100 de lei, mai puţin de jumătate din minimul alocat ca onorariu unui avocat din oficiu”.
Pe lângă finanţarea adecvată a justiţiei şi „înlăturarea imediată a discriminărilor în materie salarială”, magistraţii au solicitat şi „preluarea efectivă a atribuţiilor referitoare la gestionarea bugetelor instanţelor de către ÎCCJ, aşa cum prevede legea”.

Magistraţii au punctat şi problema lipsei de transparenţă şi a numirilor politice în funcţiile de conducere în Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o soluţie fiind introducerea de proceduri transparente şi eliminarea factorului politic din numirile în funcţiile de conducere din Ministerul Public.
O altă cerere se referă la clarificarea şi transparentizarea relaţiei dintre justiţie şi serviciile de informaţii, judecătorii fiind de părere că „relaţia dintre justiţie şi orice altă putere sau instituţie a statului trebuie să fie stabilită prin legi ori protocoale care sunt publice, motiv pentru care CSAT trebuie să desecretizeze şi să publice toate hotărârile acestei instituţii care au efect asupra activităţii procurorilor sau judecătorilor”.

”Nerezolvarea situaţiei fostului serviciu secret SIPA, care a urmărit şi şantajat magistraţi, precum şi nepublicarea procedurii efective urmate de CSAT, când s-a verificat situaţia ofiţerilor acoperiţi în rândul magistraţilor, au fost alte două probleme punctate în Memorandum. Magistraţii au cerut publicarea de către CSAT a procedurii urmate în vederea verificării concrete în ceea priveşte existenţa unor persoane infiltrate în sistemul judiciar, angajaţi/colaboratori/informatori ai serviciilor de informaţii”, se mai arată în Memorandum.

Pe lângă adoptarea acestui document, unele instanţe din ţară au decis, în cadrul unor adunări generale, să adopte şi alte forme de protest, cum ar fi amânarea cauzelor care nu sunt urgenţe sau protest cu banderole.

C.P.