Lumea dacilor a intrat în era virtuală

Pasionaţii de istorie pot vizita virtual monumente dacice reconstituite 3 D în cadrul unei expoziţii deschisă joi seara la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.  Proiectul, realizat în cadrul unei colaborări între Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romanice din Deva, Universitatea Tehnică din Cluj şi Universitatea “Babeş-Bolyai”, constituie o premieră pentru România.

Expoziţia “Incursiuni dacice în spaţiul virtual” propusă publicului are un caracter mixt, real – virtual, printre artefactele expuse numărându-se vase ceramice, unelte din fier, obiecte din bronz, din sticlă şi piese din metal preţios. Tehnicile moderne folosite în cadrul acestui proiect dau posibilitatea vizitatorilor să interacţioneze virtual cu cele 500 de artefacte şi 30 de monumentele dacice, case, sanctuare şi cetăţi, care au fost scanate şi digitizate de specialişii de la UTCN, cu sprijinul de specialitate al muzeografilor de la MNIT şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, precum şi al experţilor de la Universitatea „Babeş-Bolyai”.

“Expoziţia este rezultatul unui proiect obţinut pe fonduri norvegiene, coordonat de Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca şi care a avut ca rezultat două expoziţii temporare, una la muzeul nostru iar alta la Muzeul Civilizaţiei Dacice din Deva. Expoziţia foloseşte cele mai noi concepţii muzeografice, respectiv digitalizarea şi digitizarea artefactelor şi monumentelor. Este o direcţie de cercetare a viitorului pe care Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a început-o deja în aprilie cu expoziţia 3 D Roma-Sarmizegetusa iar acum putem spune că atât dacii cât şi romanii au intrat în era virtuală. Acest proiect a avut ca rezultat digitizarea a 500 de artefacte din Munţii Orăştiei şi a monumentelor incluse în Patriomoniul UNESCO. Cu ajutorul noilor tehnologii am putut reconstitui aspecte din viaţa de zi cu zi a dacilor. Practic, au fost reconstituie arme, unelte, meşteşuguri, elemente ale viaţii culturale, reliogiase, artistice dar şi reconstituirea virtuală a unui monument”, a declarat Carmen Ciongradi, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei.

La rândul său, profesorul Gelu Florea din cadrul Facultăţii de istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai, responsabil ştiinţific al cercetărilor din Munţii Orăştiei, susţine că întâlnirea dintre arheologie şi IT este una foarte fericită pentru că, spune acesta, asemenea prezentări aduc pe de o parte lumea la muzeu iar pe de altă parte ajută la promovarea monumentelor. “Este o manieră accesibilă pentru toată lumea. Din punct de vedere ştiinţific este o miză foarte importantă pentru că putem merge mult mai departe şi precis în privinţa reconstituirilor de monumente. Aceste reconstituiri pornesc de fapt de la nişte scanări foarte precise ale terenului şi structurii monumentelor”, a explicat profesorul clujean.

Gelu Florea a mai spus că speră ca această expoziţie să-i facă pe cei care o vizitează să meargă în Munţii Orăştiei pentru a vedea monumentele dacice originale înscrise pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Specialistul în istoria şi civilizaţia dacilor a menţionat că spre deosebire de o expoziţie clasică, acest proiect îi implică pe vizitatori mult mai mult datorită instrumentelor interactive. “Un obiect original expus va fi întotdeauna în spatele unei vitrine iar omul nu va putea vizualiza din toate unghiurile să vadă detaliile. În schimb, în maniera digitală, obiectul poate fi rotit şi apropiat, putând fi văzute toate detaliile”, a spus Gelu Florea.

Proiectul “Când viaţa cotidiană devine patrimoniu UNESCO. Scanarea, restaurarea digitală şi contextualizarea artefactelor dacice din Munţii Orăştiei” a demarat la începutul anului trecut şi a beneficiat de o finanţare de 4.188.423 de lei. Din această sumă, 85% a reprezentat fonduri nerambursabile asigurate prin granturile SEE, iar 15% din sumă a fost suportată din bugetul naţional.

Expoziţia va fi deschisă în următorii cinci ani, perioadă în care artefactele se vor schimba pentru a menţine interesul publicului faţă de acest proiect. Practic, această expoziţie este singura pe care Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei o prezintă publicului iubitor de istorie, constituind, totodată, proiectul principal cu care această instituţie contribuie la demersul municipalităţii clujene pentru obţinerea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. Menţionăm că expoziţia permanentă de la MNIT a fost închisă de mai mulţi ani iar şansele de a fi reamenajată în viitorul apropiat sunt minime. Prin urmare expoziţia “Incursiuni dacice în spaţiul virtual” va fi principala atracţie în următorii cinci ani a muzeului clujean.

C.P.