Lansare de carte sportivă / Demers unic în România

Hârtia suportă orice, dar apariţia unei cărţi constituie o provocare şi stârneşte curiozitatea. Aceasta din urmă m-a determinat să răspund invitaţiei de a participa, joi, la lansarea Monografiei tenisului de masă clujean (1927-2018). Evenimentul s-a desfăşurat în sala de conferinţe a Sălii Polivalente şi a coincis cu cea mai importantă manifestare sportivă găzduită în această perioadă de oraşul nostru, respectiv a 61-a ediţie a Campionatului European de tenis de masă pentru juniori şi cadeţi, peste care cortina va cădea marţi, 24 iulie. În ziua lansării au avut loc finalele pe echipe, însă, din păcate, România nu a reuşit să se înscrie în lupta pentru aur sau argint. Semnatarii cărţii sunt un inginer, respectiv un jurnalist. Şi i-am numit pe Andrei Zador şi Demostene Şofron. Născut în 1938, Andrei Zador, absolvent al Institutului Politehnic din Cluj (Facultatea de Mecanică), a practicat tenisul de masă la nivel de performanţă, iar în 1953 a participat la Campionatul Mondial desfăşurat la Bucureşti. Andrei Zador şi-a pus numele pe alte două cărţi: Tehnofrig. Monografie, apărută în 2016, respectiv Personalităţi marcante ale evreimii clujene, apărută în 2017. Demostene Şofron este un nume cunoscut în media clujeană şi nu numai. Monografia tenisului de masă clujean este a cincea carte pe care o semnează, celelalte patru fiind Un zbor prea repede frânt (în colaborare cu Gheorghe Monea), Monografia rugby-ului clujean (carte nominalizată la premiile Asociaţiei Presei Sportive din România), „U” 90 de ani şi „U” Cluj Rugby 65. Tradiţie şi performanţă.

Ce ne propune Monografia tenisului de masă clujean? Un scurt istoric al acestei discipline atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, o cronologie cu principalele evenimente din istoricul tenisului de masă clujean. Şi remarc aportul lui Andras Killenyi, care s-a oprit la jucătorii clujeni din anii celui de-al Doilea Război Mondial. Apoi palmaresul echipelor şi jucătorilor clujeni şi lista (subiectivă ?) jucătorilor clujeni, care începe firesc, alfabetic, cu Octavian Anca şi se termină cu Francisc Zsigmond. Cartea, apărută în condiţii tipografice cel puţin excelente, cuprinde, aşa cum îi stă bine unei monografii, o serie de fotografii care  au imortalizat momente istorice pentru tenisul de masă clujean şi românesc. Care ar fi fost păcat să nu fie puse la dipoziţia publicului.

„Patru cuvinte au stat la baza apariţiei acestei cărţi: performanţă, performeri, memorie şi mărturie” ne-a dezvăluit unul dintre autori, în speţă Andrei Zador. Potrivit căruia, municipalitatea ar trebui să se implice mai mult în ceea ce priveşte evocarea performanţelor realizate de marii sportivi clujeni: „Rezultatele sunt vizibile, dar nu şi mărturiile”. Concret, acesta salută existenţa actualului stadion şi a Sălii Polivalente, dar insistă pentru un muzeu al sportului.

La evenimentul desfăşurat la Sala Polivalentă au participat Ella Zeller Constantinescu şi Nora Mihalca. Prima a obţinut 13 medalii la Campionatele Mondiale, din care 7 de aur. Pe plan intern, Ella Constantinescu a cucerit 30 de titluri de campioană naţională. Pentru întreaga sa activitate, atât ca sportiv, cât şi ca oficial al diferitelor organizaţii sportive, a primit titlul de membru onorific pe viaţă al Uniunii Europene de Tenis de Masă şi a fost inclusă în „Hall of Fame” de către Federaţia Internaţională de Tenis de Masă. De-a lungul carierei sale, Ella Constantinescu a fost răsplătită şi în România cu mai multe titluri şi distincţii. Astfel, în 1953 a fost numită Maestru al sportului, în 1955 Maestru emerit al sportului, iar în 1965 a fost Antrenor emerit. A fost decorată cu „Ordinul Muncii” clasa a III-a, iar în anul 2000 a fost decorată cu Crucea naţională „Serviciul Credincios” clasa a III-a.

Cristian FOCŞANU