La ISU Cluj: Fiecare zi din 2018, o provocare

Defecțiunile dese și costisitoare ale ambulanțelor SMURD, incendiile – multe! de la Pata Rât, dar nu numai de acolo, numărul mare de accidente rutiere, problemele lacului de levigat, noile riscuri identificate la evenimentele mari organizate la Cluj-Napoca și în împrejurimi au făcut ca, pentru pompierii clujeni, fiecare zi din 2018 să fie „o provocare” – după cum mărturisește, în interviul acordat ziarului Făclia, inspectorul șef, general de brigadă Ion MOLDOVAN.

Potrivit declarației comandantului ISU Cluj, pentru 2019 rămâne speranța achiziționării de noi ambulanțe, dar și de mașini noi de intervenție la situații de urgență, pentru subunitățile Inspectoratului.

– Cum a fost anul 2018 la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Cluj?

– A fost un an greu, cu foarte multe probleme, în sensul că a fost din ce în ce mai dificil să ne descurcăm în ceea ce privește acordarea primului ajutor medical cu ambulanțele pe care le avem în dotare. Fiecare zi, pentru noi, a fost o provocare. Reparam o ambulanță astăzi, pica alta, mâine. Totuși, acum avem un licăr de speranță că se vor achiziționa ambulanțe. Am primit, cu puțin înainte de Crăciun, trei ambulanțe noi de tip B, pentru echipajele de prim-ajutor, urmând ca celelalte, prin Programul Operațional de Infrastructură Mare, să le primim până la mijlocul anului 2019.

Vă spuneam că a fost un an greu tocmai din acest punct de vedere. Datorită defecțiunilor dese și costisitoare ale ambulanțelor SMURD, și numărul de intervenții a fost mai redus ca în 2017.

Anul 2018 a fost un an… nu pot să spun cu intervenții foarte grele, dar cu intervenții dificile la vestita noastră groapă de gunoi (au fost nenumărate intervenții la Pata Rât, de-a lungul anului!), apoi a fost problema cu lacul de levigat, și aici a fost o întreagă discuție și a fost o încărcare foarte mare atât pentru noi, cât și pentru celelalte structuri din Comitetul Județean pentru Situații de Urgență.

– Câte intervenții ați avut în 2018?

– În jur de 17.000 – 17.500. Au fost intervenții cu o diversitate foarte mare, de la incendii, până la intervenții de mai mică amploare.

Avem, însă, în fiecare an, acea provocare pe care o reprezintă evenimentele care se întâmplă în Cluj-Napoca și în localitățile din apropiere – Untold și Electric Castle. Aici, în fiecare an ne confruntăm cu situații noi, identificăm de fiecare dată alte și alte riscuri, pe care trebuie să le gestionăm, pe toate, cu forțele pe care le avem.

– Evenimente majore au fost, în 2018?

– Nu, nu am avut evenimente majore. Din ce știu eu, cu un an în urmă am avut activat de două ori planul roșu de intervenție. Planul roșu se declanșează atunci cînd sunt accidente cu victime multe. În rest, din statistica pe care au prezentat-o colegii noștri de la Poliție, numărul accidentelor rutiere a crescut. Sunt din ce în ce mai multe accidente rutiere.

– Sunt zone anume, cu mai multe accidente decât până acum?

– Nu. Nu. Accidente sunt pe majoritatea drumurilor europene din județ. Sigur că putem spune, aici, mai ales centura Gherlei, fiindcă în continuare avem destul de multe probleme acolo din cauza vitezei, fiind o porțiune de drum deschis, de drum drept; apoi Fundătura, cu Iclodul. N-am avut, în zona Păniceniului, unde anii trecuți aveam multe intervenții, și n-am avut nici în zona spre Turda.

– Separatoarele acelea de sensuri sunt, până la urmă, sau nu sunt utile?

– Din punctul de vedere al Poliției, separatoarele sunt bune, având în vedere că numărul accidentelor pe acele zone s-a diminuat. Punctul meu de vedere este, însă, un pic diferit. Eu mi-am exprimat de mai multe ori poziția și am spus că pe noi ne întârzie foarte mult la intervenții. Am spus-o la o ședință a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și într-o ședință a ATOP-ului (Autoritatea Teritorială de Ordine Publică – n.n.), la care au fost prezenți și colegii noștri de la Drumuri. N-am nimic împotriva acelor separatoare, cu condiția să se găsească variante pentru ca noi să putem să le evităm, astfel încât să ajungem în timp util, dar și în siguranță, la urgențe.

– Ce proiecte ați derulat sau ați finalizat în 2018?

– Am reușit, în sfârșit, să ne mutăm în dispeceratul nou. Adică, am reușit să finalizăm acea investiție începută de Consiliul Județean, dar pe care dânșii n-au putut să o continue datorită unor probleme cu Curtea de Conturi. Din bani alocați de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu bani de la Fundația pentru SMURD am reușit să dotăm acel dispecerat și Centrul Județean de Conducere și Coordonare a Intervențiilor și să ne mutăm acolo. În momentul de față este utilizabil sută la sută și acesta este un lucru foarte bun atât pentru noi, cât și pentru celelalte instituții care sunt implicate în conducerea și coordonarea intervențiilor, având în vedere că în orice moment putem să activăm, aici, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Avem o sală de comandă, cu toate facilităților pentru coordonarea intervențiilor.

Apoi, avem în derulare niște proiecte care sperăm să fie finalizate la sfârșitul anului 2019: un punct de lucru la Gherla, cu o ambulanță SMURD, și un punct de lucru la Chinteni, tot așa, cu o ambulanță SMURD și cu cel puțin o mașină de intervenție.

– Proiectul de înființare a unei subunități de pompieri și SMURD la Beliș l-ați abandonat?

– Proiectul Beliș l-am abandonat pentru simplul fapt că n-am găsit comunicare cu autoritățile locale de acolo. De fapt, n-a mai zis nimeni, nimic, despre acest proiect. Îmi pare rău, sincer îmi pare rău, pentru că avem nevoie de o subunitate în zona respectivă, ne dorim să fim cât mai aproape de oamenii din zonă. Negăsind, însă, înțelegere și disponibilitate la autoritățile locale de acolo, acest proiect, care fusese început, a rămas… în stadiul în care îl știți. Păcat! Păcat! Mare păcat! Sincer, am fost legat de mâini și de picioare în condițiile în care…

– … ați rămas singur.

– Am rămas singur, da. Noi nu avem surse ca să putem să susținem financiar un asemenea proiect.

– Cum apreciați că este, la acest moment, colaborarea cu autoritățile locale?

– Este foarte bună! V-am spus câteva proiecte pe care le avem în derulare. Continuăm colaborarea cu Primăria Cluj-Napoca, primărie căreia nu am să-i reproșez absolut nimic, având în vedere că în fiecare an ne ajută. În 2018 am primit o mașină de intervenții de la dânșii, o mașină de stins incendii de capacitate mică, dar care poate să intre în locurile dificile, în locurile înguste din oraș. Vom primi, la începutul acestui an, și o ambulanță de tip C, pentru SMURD. De asemenea, avem de la dânșii alocări de bani pentru hrana voluntarilor.

Avem o colaborare bună și cu Primăria Florești, dar și cu Primăria Gilău, cu Primăria Huedin, cu Primăria Aghireș, cu Gherla, Dej, cu Mociu, cu toate localitățile unde avem subunități de pompieri sau puncte de lucru. Suntem susținuți de toate aceste primării.

– Dar cu Consiliul Județean Cluj?

– Și cu Consiliul Județean Cluj avem o colaborare bună, sigur, având în vedere acea… dispută, pentru că nu știau ce va spune Curtea de Conturi. Sper să depășim pragul acesta, blocajul acesta, și să facem proiecte și cu dânșii. Disponibilitate există, de ambele părți.

– Cu personalul, cum stați, în prezent?

– Ca personal, pot să spun că s-a îmbunătățit un pic situația față de 2017, în ideea că am primit, din școlile de pregătire ale noastre, absolvenți, și ne-am reglat puțin deficitul pe care l-am avut. Suntem bine, suntem în regulă. Aproximativ, suntem cu încadrarea undeva la 95% la subunitățile de intervenție, dar la unitate, aici, stăm puțin mai rău, undeva la 87 – 88%. Eu sper, însă, să depășim, și aici, această problemă, deoarece avem în derulare câteva concursuri pentru recrutare din surse externe pentru anumite poziții din statul de organizare, la reședința unității.

– Cum apreciați că au decurs exercițiile de alarmare publică, în 2018? La un moment dat erați foarte nemulțumit…

– Da, eram foarte nemulțumit și sunt nemulțumit în continuare, având în vedere că unele comunități rurale, unele comune, încă nu realizează că este foarte important acest aspect. Ne-am propus ca în 2019 să discutăm mai mult cu domnii primari și să să găsim sau să găsească surse de finanțare pentru schimbarea sirenelor, a mijloacelor de alarmare, fiindcă unele sunt vechi și chiar este foarte dificil să funcționeze.

– Care este cea mai mare problemă a ISU Cluj în momentul de față?

– Vom depăși, cu siguranță, problema cea mare, a ambulanțelor foarte vechi. Am uitat să spun că am primit o ambulanță și de la Asociația Beard Brothers, o asociație non profit care a avut ca proiect, în 2018, strângerea de fonduri pentru achiziționarea a două ambulanțe pentru SMURD Cluj. O ambulanță s-a achiziționat, ni s-a promis și o a doua. Trebuie să vă spun că am găsit o înțelegere fantastică la cei de la Beard Brothers, sunt niște oameni deosebiți. Am fost și eu la o întâlnire cu oamenii și cu firmele care au donat bani pentru achiziționarea ambulanțelor. Am văzut că există o disponibilitate maximă la unele firme din Cluj, cel puțin la firme de IT, ca să ne ajute. Și ne-au ajutat! Iar acesta este un lucru foarte bun!

Vă spuneam că o să depășim momentul acesta, cu ambulanțele, dar din păcate încă rămânem cu subunități fără mașini noi de intervenție la situații de urgență. Încă avem zone, avem puncte de lucru în care nu avem o mașină nouă, iar asta ne afectează foarte tare. Ne afectează la timpul de răspuns. Mașinile sunt vechi, se defectează. Suplimentăm, cât putem, de la celelalte subunități, care sunt mai apropiate de zonele în care se intervine, dar asta este încă o provocare…

– Ce vă doriți pentru 2019 și ce proiecte majore aveți pentru acest an?

– Sper ca anul acesta să fie un an mai bun decât 2018, în ideea că vom reuși să finalizăm cele două proiecte pe care ni le-am propus. Din informațiile pe care le am, sunt convins că spre finalul acestui an vom avea încă două puncte de lucru, la Gherla și la Chinteni. Am hotărât să facem un punct de lucru la Chinteni pentru simplul fapt că înspre partea aceea, de Panticeu, Recea Cristur, nu avem nici o subunitate, iar timpul pentru a ajunge acolo este destul de mare. Am făcut un experiment: am plecat de aici, din unitate, de la noi, și până la intrarea în Chinteni, într-o zi normală, în jurul orei 14:00, când traficul este destul de mare în Cluj, am făcut cam 14 minute, cu o mașină mică. Vă dați seama că o mașină mare, care este mult mai robustă, mult mai grea, chiar dacă are girofar, cam tot acolo se va încadra, la 12-14 minute.

Ei, bine, pe această analiză și pe numărul de intervenții pe care le avem în fiecare an în zona respectivă, cumulând cu dorința autorităților locale de acolo, am hotărât să înființăm un punct de lucru și la Chinteni. Și eu zic că acesta va fi foarte eficient atât pentru zona rurală, înspre Panticeu și Recea Cristur, cât și înspre Cluj-Napoca, atunci când vom avea nevoie de suplimentare de forțe, aici.

Altceva, nu știu ce aș putea să vă spun. Aștept să ne vină mașini de intervenție noi. Se pare că există în derulare o achiziție pe Programul Operațional de Infrastructură Mare, undeva la 500 de autospeciale noi, și atunci, probabil ne vom regăsi și noi printre beneficiarii acestora.

M. TRIPON