La 200 de ani, Biserica ortodoxă din Călata şi-a invitat fiii satului la rugăciune

Frumoasă vîrstă, frumos jubileu aniversar în localitatea de la poalele Apusenilor care-şi protejează rădăcinile existenţiale de prin anul 1213. Aşadar, Biserica poate fi considerată un lăstar al spiritualităţii în fosta Ţară a Călatei, brăzdată de afluentul Crişului cu acelaşi nume şi drumurile istorice ale comerţului dintre ţinuturile Transilvaniei, ale Crişurilor şi mult mai departe.

De aici de jos, din Călata , se vede semeţia Vîrfului Glimei, unde s-au descoperit acele două topoare cu vechime neolitică, cu care, probabil, se fracturau copacii destinaţi confecţionării de şindrilă pentru acoperişuri, îndeletnicire arhivată în cîteva muzee şi rareori practicată astăzi de dăltuitori în ale lemnului, număraţi pe degete, în zilele noastre, atît în Transilvania, Moldova sau Muntenia.

Revenind la Biserica de 200 de ani, trebuie să spunem că ea este suficient de matură, viguroasă şi reprezentativă pentru viaţa confesională a locuitorilor din Călata, care, prin muncă şi rugăciune, au fortificat micuţa lor cetate care nu de puţine ori a fost năpăstuită de vitregiile trecutului. Poate chiar de aceea zidurile acestui lăcaş de cult, construite din piatră de munte, au o grosime de aproape 1,5 m, rezistînd şi la focul dat localităţii de invazia trupelor maghiare în 1849.

Am aflat de la preotul satului, Vasile Rednic, că în 1815 constructorii au predat cheia noului lăcaş de rugăciune, că în 1997 a fost reabilitată, iar în 2002 s-a refăcut pictura nouă în frescă şi tempera, fiind unul dintre cele mai bine întreţinute lăcaşuri de cult chiar de cei care îi calcă duminică de duminică pragurile.

La împlinirea venerabilei vîrste de 200 de ani, preotul şi Consiliul parohial, sprijiniţi de credincioşi şi viceprimarul comunei Călăţele, Constantin Ghiţe, au rînduit această inedită sărbătoare în prima duminică a lui Cuptor, care s-a dorit a fi o întîlnire a Fiilor satului şi marcarea cum se cuvine a bicentenarului casei Domnului.

Cum era şi firesc, pentru tihna spirituală, programul a început cu Slujba Sfintei Liturghii de Duminică, la care a participat şi părintele Dumitru Cobzaru, exarhul mănăstirilor din Mitropolia Clujului, după care a fost prezentată monografia Sfintei Biserici şi a satului Călata, lucrare cu un suficient mesaj istoric şi confesional, dacă ţinem cont de faptul că autoarea, Floriţa Nicoară Zamfir, este debutantă editorial.

În a doua jumătate a zilei, fiii satului au urmărit recitalurile folclorice ale soliştilor Florina Trif şi Aurel Tămaş, iar Ansamblurile artistice ,,Măgura Călăţele’’ şi ,, Junii Vlădesei’’, prin bogăţia repertoriului, au sporit, valoric, frumuseţea acestei minunate zi de iulie, prietenoasă, nu caniculară.

Dumitru VATAU