Istoricul Nicolae Bocşan, omagiat de UBB

Numeroase personalităţi ale vieţii academice, ştiinţifice şi bisericeşti clujene au participat, luni, la comemorarea regretatului istoric Nicolae Bocşan, care ar fi împlinit 70 de ani de la naştere. În acest context, a fost lansat volumul „Nicolae Bocşan-Istoria sub semnul GENEROZITĂŢII şi UMANITĂŢII’’, care cuprinde o serie de studii şi articole semnate de foşti colegi şi colaboratori ai profesorului clujean. Printre cei care au ţinut să participe la evenimentul dedicat omagierii istoricului clujean s-au numărat rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop, preşedinte al Academiei Române, preşedintele Senatului UBB, Ioan Chirilă, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, IPS Florentin Crihălmeanul,  prorectorul UBB, Ioan Bolovan, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române şi directorul Direcţiei Judeţene Cluj a Arhivelor Naţionale, Ioan Drăgan. De asemenea, au fost prezenţi foşti colegi şi studenţi ai profesorului Bocşan.

Rectorul Ioan Aurel Pop a ţinut să remarce faptul că profesorul Nicolae Bocşan a fost  un întemeietor de şcoală de istoria bisericii „de un profil cum nu mai există nicăieri în Ţara Românească’’. „Nicolae Bocşan rămâne profesorul nostru, rămâne prodecanul, decanul, prorectorul, rectorul, cel care s-a dăruit instituţiei şi dacă băgaţi bine de seamă pe coperta cărţii scrie Istoria sub semnul GENEROZIOTĂŢII şi UMANITĂŢII iar substantivele generozitate şi umanitate sunt scrise cu majuscule în cinstea profesorului care le-a considerat un fel de comandamente de viaţă. E întemeietor de şcoală de istoria bisericii. Ştiţi cu toţii că provenea din Banat şi era de confesiune creştin-ortodoxă dar în cercetarea privind istoria bisericii româneşti nu a făcut niciodată distincţii confesionale şi, din acest punct de vedere, a creat şcoală, aici, la Cluj, cum nu există nicăieri în Ţara Românească de acest profil extraordinar’’, a spus reputatul istoric clujean.

La rândul său, prorectorul UBB, Ioan Bolovan s-a declarat un privilegiat pentru faptul că a avut ocazia de a fi alături de profesorul Bocşan încă din primele zile ale vieţii sale studenţeşti. „De atunci am fost în umbra lui, în spriritul lui şi sper că acolo sus să fie mândru şi de mine’’, a punctat Bolovan.

În cadrul evenimentului de luni găzduit de UBB a fost anunţată bursa anuală de cercetare „Profesor dr. Nicolae Bocşan”, acordată în amintirea istoricului şi profesorului Nicolae Bocşan, cu scopul de a stimula interesul pentru cercetarea și cunoașterea istoriei moderne în rândurile studenților Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

Bursa a fost instituită la iniţiativa familiei Dana şi Corina Bocşan, fondurile fiind deja puse la dispoziţia UBB pentru a acoperi bursa pentru următorii 15 ani.

Profesorul Nicolae Bocşan a avut o activitate ştiinţifică deosebită. Una dintre direcțiile de cercetare a vizat istoria iluminismului din Banat. Printre lucrările publicate de Nicolae Bocșan pe această temă se numără: Contribuţii la istoria iluminismului românesc, una dintre cele mai importante lucrări referitoare la iluminismul bănăţean; Franţa şi Banatul 1789- 1815 (Reşiţa, Banatica, 1994, în colaborare cu Mihai Duma şi Petru Bona).

Un interes deosebit a fost acordat de istoricul clujean Revoluţiei paşoptiste din Transilvania şi Banat. Pe această temă au văzut lumina tiparului lucrări precum: Memorialistica revoluţiei de la 1848 în Transilvania (Cluj-Napoca, Dacia, 1988), Revoluţia de la 1848 din Transilvania în memorialistică (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2000), ambele în colaborare cu Valeriu Leu și Revoluţia de la 1848 în Munţii Apuseni. Memorialistică (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003. De remarcat este faptul că prima lucrare-Memorialistica revoluţiei de la 1848 în Transilvania- constituie cea mai bogată ediţie de memorialistică referitoare la revoluţia de la 1848 din câte deţine în prezent istoriografia românească.

Un alt domeniu de mare interes pentru istoricul Nicolae Bocșan a fost istoria bisericii. Dintre lucrările publicate pe această temă se numără: Etnie şi confesiune în Transilvania (sec. XIII-XIX) (Oradea, Fundaţia „Cele Trei Crişuri”, 1994, în colaborare cu Ioan Lumperdean şi Ioan Aurel Pop); Biserica Română Unită la Conciliul Ecumenic Vatican I (1869-1870) (Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2001, în colaborare cu Ion Cârja; Andrei Şaguna. Corespondenţa, vol. I-V (în colab. cu Ioan Vasile Leb, Gabriel Gârdan, Bogdan Ivanov, Pavel Vesa, Vasa Lupulovici, Ioan Herbil, Beatrice Dobozi, Marius Eppel, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2005-2011); Memoriile unui ierarh uitat: Victor Mihályi de Apşa (1841- 1918) (ediţie, studiu introductiv şi note în colaborare cu Ion Cârja şi Luminiţa Wallner-Bărbulescu, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2009); Ioan Boroş. Memorialistica (ediţie, studiu introductiv şi note în colaborare cu Valeriu Leu, Ion Cârja, Costin Feneşan şi Cristian Sabău, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană 2012).

Cosmin PURIŞ