Istoricii din UBB resping ideea reducerii numărului de ore de istorie în învăţămîntul gimnazial

Profesorii Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca resping ideea reducerii numărului de ore de istorie în învăţămîntul gimnazial, atrăgînd atenţia că, mai mult decît orice altă disciplină socio-umană, „istoria oferă elevilor educaţie democratică, economică sau interculturală. Ea stimulează spiritul critic, împărtăşirea în comun a valorilor, capacitatea de a compara şi evalua forme diferite de civilizaţie”.

„Există o îngrijorare profundă, exprimată la nivelul opiniei publice, în ceea ce priveşte educaţia morală a elevilor, transmiterea valorilor culturale şi împărtăşirea sensurilor spirituale, în societatea supertehnologizată în care trăim, dominată de valori materiale, de individualism şi mărginire intelectuală. Cum vom reuşi să formăm cetăţeni responsabili şi implicaţi, refractari la corupţie şi capabili să împingă societatea în direcţia unor idealuri superioare, dacă lecţiile fundamentale pe care ni le oferă istoria nu vor fi învăţate în mod corespunzător, la vîrsta potrivită, pe băncile ciclului gimnazial? În absenţa unei educaţii umaniste adecvate, generaţiile actuale se limitează, progresiv, la universul superficial al reţelelor de socializare, nemaiştiind cum şi de ce să se insereze în universul tradiţiei şi al culturii. În mod inevitabil, matematica, ştiinţele naturii sau ale comunicării îi leagă pe copiii noştri tot mai mult de calculator. Dar cine să îi apropie atunci, în aceeaşi măsură, de tradiţie, de spiritualitate, de cultură sau de identitatea naţională, dacă matematica se predă în patru ore pe săptămînă, iar istoria într-una singură? Echilibrul armonios dintre cultură şi tehnică, dintre spirit şi materie, nu poate fi asigurat de un plan-cadru în care aria curriculară «Om şi societate» nu acoperă nici măcar 20% din totalul de ore!” – susţin reprezentanţii Facultăţii de Istorie şi Filosofie a UBB într-un comunicat remis, joi, presei.

În opinia acestora, generaţiile formate în acest mod defectuos „riscă să-şi rupă legăturile cu trecutul şi în acest fel să rateze întîlnirea cu viitorul, trăind într-un prezent continuu, dominat de imperativele hedoniste ale lui «aici şi acum»”.

„La ora actuală, copiii noştri sînt tot mai lipsiţi de cunoştinţele şi practicile intelectuale care le-ar permite să se înscrie în mod conştient pe axa temporală a istoriei, de-a lungul căreia ne-am format, ca oameni şi societate. Iar pentru a-şi forma aceste competenţe de bază în materie de alfabetizare istorică, ei şi profesorii lor au nevoie de un minimum de timp alocat. Istoria nu se poate învăţa într-o oră pe săptămînă, ca muzica sau desenul (…) Dacă nu este predată în condiţii decente, timp de două ore pe săptămînă, pe parcursul întregului ciclu gimnazial (…), atunci poate ar fi mai bine să renunţăm la istorie de tot!” – consideră istoricii din UBB.

De asemeni, arată aceştia, „mai mult decît orice altă disciplină socio-umană, Istoria oferă elevilor educaţie democratică, economică sau interculturală” şi stimulează capacitatea de a compara şi evalua forme diferite de civilizaţie. „Crede cineva că ne putem permite să vitregim studiul istoriei în ziua de astăzi, cînd trăim ameninţarea terorismului islamist, provocarea valurilor migratorii sau şubrezirea încrederii în democraţie şi în construcţia europeană? Oare cum vor gestiona generaţiile următoare probleme de această natură, fără instrumentele intelectuale, axiologice şi emoţionale oferite de cunoaşterea istoriei? Cu ajutorul TIC-ului, al ştiinţelor naturii, al limbii engleze?” – se arată în comunicat.

Reprezentanţii Facultăţii de Istorie şi Filosofie a UBB atrag, totodată, atenţia, că „tehnicienii şi decidenţii care au în grijă elaborarea şi adoptarea acestor planuri poartă pe umerii lor o răspundere uriaşă”. „Pe termen lung, miza acestor documente este însăşi perpetuarea noastră socială şi culturală. Ca indivizi, pe cont propriu, ne putem descurca şi cu o oră de istorie pe săptămînă, sau poate chiar fără nici una. Dar ca naţiune, ca societate coerentă şi conştientă, nu vom supravieţui” – arată istoricii din UBB.

M. TRIPON