Israelul continuă sfidător construcţiile în teritoriile palestiniene

Las Provincias

Condamnarea internaţională nu frînează planurile guvernului evreu în teritoriile ocupate, în timp ce armata israeliană împarte ordine de expropriere a terenurilor la 40 de familii din cartierul Batir. Israelienii şi palestinienii au o lună la dispoziţie pentru a elabora agenda negocierilor, dar lucrările privind ridicarea a 1.100 de case în acest cartier din Ierusalimul de Est, ocupat în războiul celor şase zile din 1967, au fost deja demarate.

Armata a împărţit ordinele de expropriere a terenurilor la 40 de familii din Batir, situat în faţa aşezării evreieşti Gilo, din “motive de securitate”. Condamnarea internaţională a fost unanimă. SUA, UE şi ONU au cenzurat planul de construcţie aprobat de Ministerul israelian de Interne, dar aceste reproşuri nu servesc la nimic, dacă la ora luării marilor decizii pentru a ajuta la soluţionarea conflictului, sînt auzite discursuri ca cel pronunţat la ONU de Barack Obama. “Cel mai sionist discurs pronunţat vreodată de un preşedinte american”, a remarcat presa conservatoare israeliană, tranşînd orice discuţie privind sprijinul Washingtonului faţă de un stat evreu surd la orice critici privind planurile sale expansioniste.

În declaraţii acordate presei, un responsabil israelian a apărat planul de construcţie a noilor locuinţe, avînd în vedere că “Gilo nu este o colonie, ci un cartier care face parte din Ierusalim”, un oraş care pentru israelieni este capitala lor “eternă şi indivizabilă”. Prin urmare, nu trebuie să se negocieze nimic în această privinţă, în pofida insistenţei palestiniene de a declara capitala viitorul lor stat în acest oraş. Condamnările au avut grade diferite: de la “necesitatea de a revoca planul” propusă de şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, şi “dezamăgirea profundă a guvernului lui Barack Obama”, potrivit purtătoarei de cuvînt al Departamentului de Stat, Victoria Nuland, şi pînă la “semnalul greşit pe care îl transmite într-un moment delicat”, invocat de trimisul special al ONU pentru Orientul Mijlociu, Robert Serry.

Sînt cuvinte care, ca şi în ultimele decenii, nu se traduc prin măsuri practice care să reuşească să frîneze construcţiile, dincolo de frontierele din 1967 ce contravin dreptului internaţional. Palestinienii sînt cei care s-au pronunţat mai clar prin vocea negociatorului lor şef, Saeb Erekat, care a avertizat că “Israelul a răspuns cu 1.100 de nu-uri la propunerea Cvartetului”, referitor la planul de reîntoarcere la masa negocierilor, propus de organismul de pace integrat de UE, SUA, Rusia şi ONU.

Propunerea prezentată de Cvartet stabileşte un interval de o lună pentru desfăşurarea unei reuniuni preparatorii între israelieni şi palestinieni, pentru a fixa agenda şi metoda de negociere care ar trebui să genereze un acord de pace definitiv înainte de sfîrşitul anului 2012. Erekat a precizat că premierul israelian, Benjamin Netanyahu, “i-a făcut de ruşine pe toţi cei din comunitatea internaţională care insistă că în Israel există un partener de pace”. Mai servesc aceste condamnări celor patruzeci de familii palestiniene din Batir, care au primit deja de la armată ordinul de evacuare? Ei se vor alătura listei lungi de persoane expropriate de ocupaţia ilegală şi nu le mai rămîne decît să aştepte un miracol.